marți, 4 octombrie, 2022
12.8 C
București

-

HomepageArticoleAlertă dăunător omida fructificațiilor - Helicoverpa armigera generația a III-a

Alertă dăunător omida fructificațiilor – Helicoverpa armigera generația a III-a

SCDA Lovrin în parteneriat cu FMC ROMÂNIA, vă avertizează că, în această perioadă se înregistrează la capcanele cu feromoni și momeli alimentare zbor maxim al dăunătorului Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor) – generația a III-a, în următoarele zone: Banat (5 locații), Crișana (8 locații), Oltenia (2 locații), Dobrogea (7 locații), Moldova (2 locații).

Iată că, suntem în cel de-al doilea an în care Helicoverpa armigera a avut condiții climatice pentru a dezvolta și cea de-a treia generație. Temperaturile ridicate și vremea secetoasă au influențat pozitiv dezvoltarea acestui dăunător, ducând la creșterea populațiilor în acest an, mai ales la generațiile II și III.

Dacă prima generație nu a fost abundentă în acest an, celelalte două s-au dovedit a fi numeroase. Datorită climatului favorabil, generațiile II și III s-au dezvoltat într-un timp mai scurt.

Astfel, adulții celei de-a doua generații, presupunem (conform capturilor) că au apărut de pe la jumătatea lunii iulie și au zburat până în prima decadă a lunii august. Adulții generației a III-a apar de obicei după data de 7 august și până la începutul lunii septembrie și chiar mai târziu în septembrie (funcție de temperaturile medii) și cu siguranță se suprapun peste cei din generația a II-a.

Este destul de dificil să delimităm generațiile între ele, mai ales atunci când ele se succed rapid. Cert este că, la Lovrin, în acest an s-au înregistrat capturi record și la cea de-a III-a generație de Helicoverpa armigera.

În data de 16 august 2022, la capcanele Csalomon de la SCDA Lovrin s-au înregistrat 1000 capturi. La data de 18 august 2022, curba este în regres, la capcane înregistrându-se un număr de 557 fluturi.

Observăm abundența celei de-a treia generații de H. armigera în Banat în anul 2022. Datele obținute la capcanele Csalomon se corelează foarte bine cu prezența ouălor, larvelor de toate vârstele și adulților în culturile de porumb, floarea soarelui, cânepă, sfeclă furajeră de pe teritoriul SCDA Lovrin.

De asemenea, suma de temperaturi calculată la Lovrin pentru Helicoverpa armigera este la această dată de 1200 grade C (bazată pe pragul biologic de 12 grade C), în condițiile în care, se cunoaște că, pentru dezvoltarea unei generații de la ou la adult sunt necesare aproximativ 475 grade C (funcție de climă se poate ajunge și la 600 grade C).

Temperaturile medii sunt foarte importante în dezvoltarea larvelor de H. armigera. Astfel, la 20 grade C, larvele ajung la maturitate pe parcursul a 39 de zile, la 25 grade C au nevoie de 25 zile iar la 30 grade C de 18 zile.

De regulă, prima generație se dezvoltă pe parcursul a 24 – 36 zile, a doua în 19 – 26 zile iar a treia, funcție de condițiile climatice se poate întinde pe o perioadă mai lungă.

În România, dăunătorul, în general, poate avea între 2 și 3 generații/an. Dacă vremea se menține călduroasă este posibil în acest an să se dezvolte chiar și a IV-a generație în mod excepțional. Vom vedea ce se va întâmpla din puct de vedere climatic în perioada următoare.

Știm că porumbul este compromis în multe zone din țară. La Lovrin avem porumb și avem și atac de Helicoverpa armigera masiv. În acest an, nici un știulete fără omizi de Helicoverpa armigera. Evaluarea atacului a început în culturile de la SCDA Lovrin.

Până acum densitatea larvelor este cuprinsă între 1 – 4 larve/știulete. Grav este că, în zonele lezate de omizi s-au instalat fungii micotoxigeni Fusarium verticillioides și Aspergillus flavus. În acest an, frecvența știuleților cu mucegai Aspergillus este mai mare decât anul trecut. An secetos, porumb uscat, producții mici și slabe calitativ.

Nu insist asupra porumbului ci vă recomand să verificați culturile de soia, cânepă, tomate etc. Cunoaștem că Helicoverpa este polifagă. Dacă porumbul s-a uscat, insecta se va îndrepta către culturile care vegetează.

La cânepa pentru semințe și pentru CBD, generația a II-a și a III-a poate produce pagube importante. Helicoverpa este atrasă de cânepă după ce începe înfloritul. Larvele pot fi observate în culturile de cânepă în luna august (sfârșitul verii), atunci când porumbul nu mai are mătasea verde și nu mai prezintă interes pentru ovipoziție.

În fiecare an, la Lovrin, cânepa este atacată de acest dăunător. Omizile consumă frunze de cânepă, dar mai ales mugurii florali și semințele în curs de dezvoltare. Inflorescențele atacate se vor usca.

Daune importante poate produce omida fructificațiilor la cânepa CBD, deoarece distruge mugurii bogați în rășini. Pagubele pot ajunge la 30% din recoltă și chiar mai mult.

Larvele acestei generații pot produce pagube mari la soia, mai ales la soia cultivată în sistem eco sau bio. Verificați culturile de soia.

Efectuați sondaje prin scuturarea/măturarea plantelor pe o pânză pe care o puneți pe sol. Dacă în urma controalelor depistați mai mult de 4 larve/metru, treceți la efectuarea tratamentului.

Dacă peste 50% din omizi sunt mai mici de 1,5 cm puteți utiliza biopreparate. Dacă peste 50% din larve sunt mai mari sau egale cu 1,5 cm este indicat să utilizați insecticide chimice [Pomeri et al., 2015].

Recomandări de combatere

În perioada următoare, în culturile unde dăunătorul este prezent cu densități mari, se pot efectua tratamente. Decizia de combatere trebuie luată doar după verificarea culturilor și stabilirea densității. Dăunătorul poate fi combătut cu metode chimice dar și biologice.

Larvele tinere pot fi omorâte mult mai ușor comparativ cu cele mature care sunt mai rezistente la insecticide. Larvele aflate în stadiul III pot fi ucise ușor cu bioinsecticide. Cele din stadiile V și VI (mari, agresive) pot fi omorâte mai ușor cu insecticide chimice, deși au dezvoltat rezistență la unele clase de substanțe.

Controlul chimic

Utilizarea insecticidelor în gestionarea acestui dăunător este extrem de dificilă din cauză că larvele sunt ascunse în organele atacate. Există studii care arată că, deși au fost aplicate insecticide în sistem intensiv (tratamente la intervale scurte de timp) totuși larvele nu au putut fi suprimate [Reay-Jones și Reisig, 2014].

În general, Helicoverpa poate fi ucisă cu aproape toate insecticidele. Totuși, s-a constat o rezistență a Helicoverpei armigera la insecticidele din grupa piretroizilor. După Yang et al. (2013), H. armigera a dezvoltat în timp rezistență la insecticidele cu spectru larg, în special la cele din grupa piretroizilor.

Clasele mai noi de insecticide (spinosinele, diamidele), au asigurat un bun control al H. armigera [Perini et al., 2016; Durigan et al., 2017; Durigan, 2018]. Se recomandă alternarea insecticidelor din grupe chimice diferite pentru a încetini dezvoltarea rezistenței [Ahmad et al., 2019].

Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: clorantraniliprol (CORAGEN 20 SC), clorantraniliprol + lambda – cihalotrin (după Pesticide 2.22.7.1). Aceste produse sunt prietenoase cu entomofagii, au efect ovicid și larvicid foarte bun și pot fi aplicate și la temperaturi mai ridicate (chiar și la 34 grade C). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.

În controlul biologic pot fi utilizate viespi parazite oofage din genul Trichogramma dar și larve de Chrysopa carnea. Dintre entomopatogeni amintesc: virusul poliedrozei nucleare (NPV – nucleopoliedrovirus), fungii Beauveria bassiana, Metarhizium spp., Nomuraea spp., bacteria Bacillus thuringiensis (Bt).

Studiile efectuate arată că, fungul entomopatogen Nomuraea rileyi a dus la mortalitatea larvelor de Helicoverpa armigera în procente mari, cuprinse între 90 până la 100%. Beauveria bassiana a dus la reducerea cu 10% a daunelor. De asemenea, formulările de Bacillus thuringiensis (Bt) sunt utilizate cu succes în controlul Helicoverpei.

Tratamentele cu entomopatogeni și mai ales cele pe bază de Bacillus thuringiensis ar trebuie efectuate seara. Tratamentele efectuate seara s-au dovedit mai eficiente decât cele executate în alte momente din zi [Tang 2003, Nguyen et al., 2007; Luo et al., 2014].

În mod natural larvele pot fi infectate de entomopatogenii amintiți. Infecțiile cu NPV apar adesea în câmp, uneori la sfârșitul lunii august fiind observate larve moarte pe mătase sau știuleți. Larvele atacate de NPV au aspect de flașerii (au culoare neagră și se lichefiază înainte de dezintegrare). O altă boală este produsă de un ascovirus și este răspândită de viespile parazite.

Disponibile pentru controlul larvelor de Helicoverpa armigera sunt preparate pe bază de NPV și Bacillus thuringiensis. În România este omologat un produs pe bază de Bacillus thuringiensis subs. Kurstaki, tulpina ABTS – 351. Produsul comercial pe bază de NPV este selectiv, infectând doar larvele de Helicoverpa armigera și punctigera. Este inofensiv pentru oameni, animale sălbatice și insecte utile.

Când pot fi efectuate tratamentele

Primul tratament se aplică la avertizare.

Când avertizarea a fost lansată, este timpul să efectuați un control în culturi. Verificați într-un lan de porumb mai mult de 100 de plante. Larvele de helicoverpa armigera pot fi văzute la vârful știuleților, pe mătase și sub pănuși.

Decizia de a utiliza insecticide sau bioinsecticide pentru combaterea acestui dăunător trebuie luată doar după un control fitosanitar serios al culturilor dar nu trebuie să întârzie mai mult de 2 – 3 zile de la momentul primirii avertizării.

Repetarea tratamentului se recomandă după 7 – 8 zile acolo unde densitatea dăunătorului este mare.

Este indicat ca, tratamentele să fie efectuate atunci când larvele pot fi ucise cu ușurință.

Momente recomandate:

  • Când larvele sunt mici și foarte mici, între 1 – 7 mm (pot fi omorâte cu doze mici de insecticid).
  • Când se hrănesc la suprafața organelor sau în timpul deplasării (pot fi ucise mai ușor).
  • Înainte de a pătrunde în inflorescențe, știuleți, păstăi, capsule (sunt mai greu de omorât sau chiar imposibil).

Bibliografie:

  • Ahmad, M., B. Rasool, M. Ahmad, and D. A. Russell, 2019 – Resistance and synergism of novel insecticides in field populations of Cotton Bollworm Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) in Pakistan J. Econ. Entomol. 112: 859 – 871.
  • Durigan, M. R. 2018 – Resistance to pyrethroid and oxadiazine insecticides in Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) populations in Brazil. Ph.D. dissertation. University of Sao Paulo, ESALQ, Brazil.
  • Durigan, M. R., A. S. Corrêa, R. M. Pereira, N. A. Leite, D. Amado, D. R. de Sousa, and C. Omoto, 2017 – High frequency of CYP337B3 gene associated with control failures of Helicoverpa armigera with pyrethroid insecticides in Brazil. Pestic. Biochem. Physiol. 143: 73 – 80.
  • Hosseininejad A. S., B. Naseri, and J. Razmjou, 2015 – Comparative feeding performance and digestive physiology of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae – feed 11 corn hybrids. Journal of Insect Science 15(12): 6 pp. DOI: 10.1093/jisesa/ieu179.
  • Luo, S., S. E. Naranjo, and K. Wua, 2014 – Biological control of cotton pests in China. Biol Control 68: 6–14
  • Nguyen, T. H. N., C. Borgemeister, H. Poehling, and G. Zimmermann, 2007 – Laboratory investigations on the potential of entomopathogenic fungi for biocontrol of Helicoverpa armigera (Lepidoptera: Noctuidae) larvae and pupae. Biochem. Sci. Technol. 17: 853–864.
  • Perini, C. R., J. A. Arnemann, A. A. Melo, M. P. Pes, I. Valmorbida, M. Beche, and J. V. C. Guedes, 2016 – How to control Helicoverpa armigera in soybean in Brazil? What we have learned since its detection. Afr. J. Agric. Res. 11: 1426 – 1432.
  • Pomari F. A., Bueno A. F., Gomez D. R. S., 2015 – Helicoverpa armigera: current status and future perspectives in Brazil, Current Agricultural Science and Technology, 21, 1 – 7.
  • Reay – Jones, F. P. F., and D. D. Reisig, 2014 – Impact of corn earworm on yield of transgenic corn producing Bt toxins. J. Econ. Entomol. 107: 1101–1109.
  • Tang, L., 2003 – Potential application of the entomopathogenic fungus, Nomuraea rileyi, for control of the corn earworm, Helicoverpa armigera. Entomologia Experimentalis et Applicata 88: 25 – 30.
  • Yang, Y., Y. Li, and Y. Wu, 2013 – Current status of insecticide resistance in Helicoverpa armigera after 15 years of Bt cotton planting in China. J. Econ. Entomol. 106: 375 – 381.
  • Dr. Ing. Cotuna Otilia, Șef Laborator Bioinginerii Vegetale SCDA Lovrin, Program Prognoză și Avertizare, Șef lucrări FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USV „Regele Mihai I” Timișoara.
Otilia Cotuna
Otilia Cotuna
CS III dr. ing., Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin, Șef lucr. dr. USAMVB Timișoara

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Scheme de tratament contra bolilor la vița de vie

Tratamentele la vița de vie se realizează în dependență...

Piața agricolă mondială: Prețurile la grâu și porumb continuă să crească

Începutul lunii octombrie pe piața agricolă mondială este marcat de aceleași variații de prețuri bine cunoscute în ultima perioadă....

Consilier Daea: Foarte multă rapița OMG din Ucraina a ajuns la procesare și sunt probleme mari

Mărfurile agricole din Ucraina încep să creeze probleme în piață. Se întâmplă, însă, după ce Uniunea Europeană a deschis...

România are 12 mii de producători în sistem ecologic; suprafaţa ecologică – 2%

Piaţa produselor economice în România este afectată de confuzia a ceea ce înseamnă ecologic, a declarat, vineri, preşedintele Asociaţiei...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate