7.2 C
București
sâmbătă, 20 aprilie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageAnaliticaZeno Căprariu: O fermă medie în Germania operează suprafețe de 25 de...

Zeno Căprariu: O fermă medie în Germania operează suprafețe de 25 de ori mai mari decât una în România

În 2021, România a avut o producție agricolă remarcabilă, poziționându-se în top 7 producători agricoli din Uniunea Europeană, după Franța Germania, Italia, Spania, Olanda Poplonia.

Cu toate acestea, dependența de condițiile meteorologice extreme, cum ar fi seceta, reprezintă un risc semnificativ pentru sectorul agricol, astfel că în 2022 a fost înregistrată o scădere a productivității cu 21,2%, ca urmare a acesteia și efectelor războiului din Ucraina.

Studiul realizat în 2022 de Forumul Economic Internațional arată că 86% dintre fermierii din Polonia, România și Italia au multe efecte neacoperite corespunzător de asigurări, iar 61 la sută nu își permit schemele de asigurare de pe piață.

Pe de altă parte, 85% din fermierii din UE se așteaptă ca seceta să le afecteze an de an culturile.

Despre gradul de vulnerabilitate a sectorului agricol din România și cele mai importante aspecte de luat în calcul atunci când vorbim de atingerea potențialului în agribusiness a relatat mai multe în cadrul RALF 2023 Zeno Căprariu, Deloitte România și Clients & Industries Leader al Deloitte România & Moldova.

„Începând cu 2023, România aplică Politica Agricolă Comună a UE, Planul Național Strategic fiind în valoare de 14,9 miliarde de euro, dintre care 2,5 miliarde fonduri nerambursabile în acest an. În total, fondurile sunt de 2 ori mai mari decât cele ale Bulgariei și destinate în special ecoschemelor, 25 la sută din plafonul național, iar fiecare tip de alocare are clauze de sustenabilitate și de mediu. În plus, România a reușit să semneze în 2023, un acord de împrumut de 60 de milioane de dolari cu Banca Mondială pentru reducerea poluării în cultură și încurajarea agriculturii sustenabile”.

Având resurse disponibile, Zeno Căprariu menționează că putem realiza potențialul agricol. Din punctul său de vedere, sunt trei aspecte importante pe care ar trebui să se axeze sectorul:

1. Tehnologizarea

Agricultura este cel mai puțin digitalizat sector de activitate. Pe de altă parte, digitalizarea și tehnologizarea creează oportunități fără precedent, iar agricultura nu este imună schimbărilor.

„Dacă e să analizăm experiența Israelului, cu mai mult de jumătate din suprafața țării teren deșertic, prin inovații, invențiile tehnologiei este o țară cu o productivitate extraordinară la hectar. Același rezultat se observă în toate țările care au îmbrățișat inovația.

Digitalizarea și optimizarea proceselor asigură nu doar o fluidizare de informații pentru organizații, dar, pe de altă parte, ajută la dezvoltarea angajaților și, de asemenea, ajută la utilizarea datelor pentru a identifica noi oportunități de business și identifică noi nevoi ale consumatorilor permițând companiilor să debuteze într-o manieră relevantă”.

În UE, gradul de absorbție a astfel de tehnologii este de doar 31%, mai puțin în România. Doar 12% din fermierii din Europa Centrală au acces la tehnologia necesară pentru a diminua impactul schimbărilor. După interesul față de tehnologiile inteligente, România ocupă locul 5 în Europa.

2. Energia verde și modelele circulare

Potrivit estimărilor, necesarul de hrană va crește cu 50% până în 2050, iar necesarul de energie cu 47%. Aceste două domenii sunt puternic interconectate, lanțurile de aprovizionare ale ambelor au fost afectate de pandemie sau război, concomitent, ambele sectoare se consideră a fi înalt poluante.

Pentru a face față provocării sunt implementate sisteme de captare a energiei solare și eoliene.

„Resurse mai puțin cunoscute care ar putea soluționa problemele existente în sector, țin de colectarea și transformarea gunoiului de grajd în biogaz prin intermediul tehnologiilor de digestie anaerobică, decarbonizarea prin utilizarea ingineriei microbiene, dar și extrem de importantă este protejarea solurilor prin culturi intermediare regenerative. Acestea sunt tendințele recomandate de urmat”.

3. Cooperarea și efectele de sistem

Un alt pilon important este cooperarea, Zeno Căprariu menționând că agricultura și jucătorii din alte subsectoare nu pot să joace stabil fără cooperare.

„Cooperarea între doi jucători în acest sistem este esențială, mă refer la cooperare dintre furnizori, producători, procesatori, distribuitori, consumatori, mediul academic și, de asemenea, guvern. România are un un potențial enorm, imens, însă trebuie să avem în vedere că încă peste 95% din agricultori lucrează suprafețe mai mici de 10 hectare, pentru cei care fac planuri, România fiind departe țara cu cea mai mare pondere de ferme subzistență și semisubzistență din Uniunea Europeană”, adaugă Zeno Căprariu.

Dacă să ne comparăm cu Germania, țara cu cea mai mare suprafață agricolă din Uniunea Europeană și să ne uităm la maniera în care operează ferma agricolă, o fermă medie în Germania operează în prezent de 25 de ori suprafețe mai mari decât în România.

„Acest lucru se traduce automat în profituri de 107.000 de euro medie pe fermă în Germania și doar 3.000 de euro în România”.

44% din managerii români din domeniu au peste 65 de ani.

„Managementul companiilor din România și succesiunea este problematică, putem menționa că majoritatea fermelor în România au un management îmbătrânit, ce se apropie de vârsta pensionării, iar deficitul de forță de muncă se simte predominant în agricultură.

Din punctul nostru de vedere, pe lângă modernizarea și optimizarea proceselor, piața locală are nevoie de un ecosistem în care toți să coopereze. De asemenea, modernizarea și extinderea standardelor de guvernanță în cadrul companiei este necesară, astfel încât, în cazul în care cineva din companie se retrage, totul să funcționeze”.

Continuând exemplul prezentat anterior, există fondul de investiții ale guvernului israelian, care pentru oricine are o idee inovatoare viabilă, îl finanțează, iar ulterior, când generează beneficii, fondurile sunt rambursate.

„Drept concluzie, tendința spre verde, spre sustenabilitate, tehnologie și inovație sunt relevante într-o perioadă de foarte multe provocări, precum cea pe care o traversăm. Practicile responsabile și inteligente climatic, precum și modelele tehnologice sunt metode spre care trebuie să ne concentrăm eforturile în drumul spre atingerea obiectivelor asociate anului 2050.

Și dacă aceste direcții ar fi îmbrățișate de numai 20 la sută mai mulți fermieri în următorii doi-trei ani, UE ar putea diminua emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 6 la sută până în 2030, îmbunătățind calitatea solurilor cu până la 14 la sută și sporind productivitatea și nivelul veniturilor fermierilor cu 2-9 miliarde de euro anual. În România avem resurse foarte bune, teren agricol în proporție de 65% din teritoriu, cu 5-6% din terenuri aflate sub angajamente de agro-mediu, cu un nivel redus de utilizare a inputurilor agro-chimice, de doar circa 0,6kg/ha, emisii scăzute de 5-7%, sub media UE și un potențial local semnificativ pentru energia regenerabilă”, a conchis Zeno Căprariu.

  • Citește despre ->
  • RALF
‹ adv ›

1 COMENTARIU

  1. Nea Caprariu, acest erudit in domeniul agriculturii romanesti, ce-si scranteste gatul cu jint spre agricultura occidentala? Sau este doar un emisar al strainilor ce vor sa puna stapanire pe terenurile din tara pt ca la noi totul este posibil. Pai daca Romania, este in topul productiei din UE inseamna ca functioneaza si cu fermele de subzistenta conduse de strategi batranei. Tot ce a reusit acest domn, este gunoiul de constatare numai bun in obtinerea de biogaz, caci cu sectorul zootehnic v-a iesit. Nici copita de animal pe pajisti. Traim ca la bloc intr-un mediu sanatos, fara emisii de gaze cu efect de sera

Dă-i un răspuns lui Unul de la tara Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Cum construim cultura agriculturii? – RALF 2023, 25 și 26 mai, București

O cultură puternică a agriculturii înseamnă, pentru orice țară,...
‹ adv ›

RALF 2023: Lideri și experți locali și internaționali se reunesc pentru a discuta viitorul agribusiness-ului

RALF Romanian Agriculture Leadership Forum se pregătește să aducă în fața publicului experiențe și povești inspiraționale din industria agricolă...

RALF 7: Cei mai buni fermieri europeni vin la București, pe 25 și 26 mai

„Agri Cultura” este tema celei de-a 7-a ediții RALF Romanian Agriculture Leadership Forum. O ediție dedicată celor pentru care...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole