Trei agenţii din cadrul ONU au apreciat marţi că măsurile de sprijinire a agriculturii au deseori efecte dăunătoare pentru mediu sau sănătate şi au făcut un apel pentru reorientarea acestor măsuri de sprijin, în ideea de a le face mai eficace şi mai juste, informează AFP.
Cu câteva zile înainte de Summitul mondial al sistemelor alimentare, organizat de ONU la New York, în data de 23 septembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultura (FAO), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) au publicat un raport care constituie o judecată severă asupra impactului măsurilor de sprijin de care beneficiază agricultorii din întreaga lume.
Intitulat „O oportunitate de mai multe miliarde de dolari”, acest raport arată că sprijinul de care beneficiază agricultorii reprezintă o sumă totală de 540 de miliarde de dolari pe an. Din acest total, cele trei agenţii susţin că 87% generează „distorsiuni de preţ şi provoacă daune pentru mediu şi la nivel social”.
Raportul atrage atenţia în special asupra măsurilor de susţinere a preţurilor (în valoare de 294 miliarde de dolari pe an) sub forma de drepturi vamale, subvenţii la export, cote la import, preţuri plafon.
În plus, aceste ajutoare sunt susceptibile să afecteze echilibrul nutriţional al populaţiilor, pentru că favorizează consumul de produse alimentare de bază (zahăr, etc.) în detrimentul fructelor şi legumelor.
Doar 110 miliarde de dolari din cheltuielile de care beneficiază împreună sectorul sub forma serviciilor generale (infrastructuri cercetare şi dezvoltare, etc.) sunt considerate cu adevărat benefice de autorii raportului.
Potrivit acestuia, ţările trebuie să regândească măsurile de sprijinire a agriculturii pentru a le face mai apte să transforme sistemele noastre agroalimentare, având în vedere patru obiective: o mai bună nutriţie, o mai bună producţie, un mediu mai bun şi o viaţă mai bună.
Cele trei agenţii preconizează un demers în şase etape pentru a putea reforma progresiv aceste subvenţii. Reorientarea ajutoarelor ar urma să se facă în mod transparent, să fie bazate pe probe şi să fie adaptate la situaţia din fiecare ţară.