Fermierii români intră în sezonul de toamnă cu o strategie tot mai orientată spre reducerea costurilor și stabilitatea producției, într-un context în care prețurile ridicate ale inputurilor, în special ale îngrășămintelor, continuă să pună presiune pe profitabilitatea fermelor.
Condițiile climatice din acest an au fost, per ansamblu, mai favorabile decât în sezoanele precedente, deși primăvara răcoroasă a încetinit dezvoltarea culturilor și a favorizat apariția bolilor. Pentru a limita cheltuielile, tot mai mulți fermieri recurg la lucrări minime ale solului sau la semănatul direct.
Fermierii caută echilibrul dintre producție și costuri
În noile condiții economice, obiectivul fermierilor nu mai este neapărat obținerea producției maxime, indiferent de costuri, ci eficientizarea fiecărui leu investit în fermă.
Reducerea lucrărilor solului și a dozelor de fertilizare vine însă cu provocări. Solurile mai compacte pot îngreuna dezvoltarea sistemului radicular, iar disponibilitatea mai redusă a nutrienților pune presiune pe capacitatea plantelor de a utiliza eficient resursele existente.
În acest context, genetica semințelor devine un factor important pentru menținerea productivității și a stabilității culturilor, în condițiile unor resurse tot mai atent gestionate.
Rapița câștigă teren în planurile de însămânțare
Pe acest fond, rapița își consolidează poziția în rotația culturilor, fiind considerată una dintre opțiunile atractive pentru sezonul de toamnă.
Cererea de pe piață, diversificarea rotației și ciclul de vegetație care include perioada de iarnă contribuie la distribuirea riscurilor și fac din rapiță o cultură importantă pentru fermierii care urmăresc venituri mai stabile.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, producția medie de rapiță a României ar putea ajunge la aproximativ 3,08 tone/ha în acest an, în timp ce suprafața cultivată este estimată la circa 1,1 milioane de hectare.
Dacă aceste estimări se confirmă, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 3 milioane de tone, ceea ce ar reprezenta un nou record național.
Evoluția ar consolida totodată poziția României printre principalii furnizori de rapiță ai Uniunii Europene.
Genetica, tot mai importantă pentru fermieri
În condițiile unor bugete mai restrictive, alegerea hibridului devine o decizie strategică. Fermierii urmăresc soiuri și hibrizi capabili să valorifice cât mai eficient nutrienții disponibili și să își mențină performanța atunci când fertilizarea este redusă sau când culturile sunt înființate în sisteme cu lucrări minime.
Un exemplu este reprezentat de hibrizii de rapiță Pioneer® PT314 și PT315, promovați de Corteva Agriscience pentru eficiența utilizării nutrienților și stabilitatea producției.
„Am ales și anul acesta hibrizii Pioneer® PT314 și PT315 pentru constanța pe care ne-au demonstrat-o în timp și pentru faptul că, chiar și în condiții mai puțin favorabile, reușesc să ofere producții satisfăcătoare. În anii foarte buni excelează, iar în anii mai dificili nu ne dezamăgesc”, a declarat Cosmin Iancu, fermier la PICMAR, din Grădiștea, județul Ilfov.
Potrivit acestuia, în ferma sa producția estimată în acest sezon este de 4.500–5.000 kg/ha, iar suprafața cultivată cu acești hibrizi ar putea fi extinsă în această toamnă.
Agricultura intră într-o etapă a eficienței
Pentru fermierii români, sezonul de toamnă vine astfel cu o schimbare de abordare: mai puține lucrări, utilizarea atentă a inputurilor și alegerea unei genetici capabile să mențină producția.
Într-un sector în care costurile de producție și riscurile climatice rămân ridicate, eficiența utilizării resurselor devine la fel de importantă ca potențialul maxim de producție. Iar rapița pare să fie una dintre culturile care pot răspunde acestei nevoi, în condițiile în care estimările pentru 2026 indică o recoltă record.
Autor: Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds în România și Republica Moldova, Corteva Agriscience.
