Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat că va propune prelungirea funcționării actualului sistem antigrindină pentru încă cel puțin doi ani, până când specialiștii vor identifica și analiza eventuale alternative.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, pe fondul disputelor tot mai intense privind eficiența sistemului și impactul acestuia asupra fenomenelor de secetă.
Potrivit ministrului, România se află într-o situație complicată din punct de vedere legislativ, întrucât de mai bine de un an sistemul funcționează fără o strategie actualizată și fără un cadru normativ extins.
„Nu cred că non-acțiunea este o soluție pe termen lung”, a declarat Tanczos Barna, precizând că actualul Guvern pregătește documentația necesară pentru ca viitorul Executiv să poată interveni rapid.
Costurile sistemului antigrindină au ajuns la 87 milioane lei anual
Una dintre cele mai importante observații făcute de ministru vizează costurile foarte ridicate generate chiar și în lipsa funcționării efective a sistemului.
„Chiar dacă nu funcționează sistemul, ne costă undeva la 87 de milioane lei anual doar paza și asigurarea securității în punctele de lansare”, a afirmat ministrul interimar al Agriculturii.
Acesta a catalogat situația drept o posibilă risipă a banului public, subliniind că actualul model de administrare este extrem de costisitor și necesită o reorganizare economică.
„Din analiza mea de până acum, da, este o risipă. Paza se face nu prin personal propriu, ci prin personal angajat de o companie și cred că se puteau găsi soluții mult mai eficiente și mai avantajoase pentru minister”, a transmis Tanczos Barna.
Disputele dintre fermieri continuă
Tema sistemului antigrindină rămâne una dintre cele mai controversate în agricultură. În timp ce o parte dintre fermieri și specialiști consideră că lansarea rachetelor protejează culturile și livezile de grindină, alții susțin că intervențiile favorizează apariția secetei.
Ministrul a recunoscut existența acestui conflict și a explicat că tocmai disputa dintre cele două tabere a dus, în ultimul timp, la blocaje și lipsă de acțiune.
„Unii spun că generează secetă, alții spun că ne salvează de grindină”, a declarat acesta.
În opinia sa, România are nevoie de o analiză aprofundată privind eficiența sistemului, dar și de evaluarea soluțiilor utilizate în alte state europene.
Analiză privind despăgubirile pentru secetă, grindină și îngheț
Tanczos Barna a anunțat că Ministerul Agriculturii va realiza o analiză a despăgubirilor plătite în ultimii cinci ani pentru fenomene meteorologice extreme, inclusiv secetă, grindină și îngheț.
Scopul este evaluarea impactului fiscal și economic generat de aceste fenomene asupra agriculturii și a bugetului de stat.
„Non-intervenția nu rezolvă niciodată o problemă”, a subliniat ministrul, insistând asupra necesității unei soluții funcționale și sustenabile.
Sistemul ar putea continua încă doi ani
Propunerea ministrului vizează menținerea actualului sistem pentru o perioadă limitată, timp în care specialiștii să elaboreze o nouă strategie și eventuale alternative tehnologice.
„Asta o să fie propunerea mea: să funcționeze sistemul doi ani, să vadă colegii unde pot reduce cheltuielile și să administreze mai eficient sistemul din punct de vedere economic”, a afirmat Tanczos Barna.
În această perioadă ar urma să fie analizate atât metodele utilizate în alte state ale Uniunii Europene, cât și posibilitatea combinării mai multor tehnologii de combatere a grindinei.
Fermierii din Prahova, Vrancea și Buzău cer oprirea sistemului
Ministrul a fost întrebat și despre situația din județele Prahova, Vrancea și Buzău, unde peste 90% dintre fermierii implicați ar fi semnat pentru suspendarea sistemului antigrindină.
În răspunsul său, Tanczos Barna a făcut apel la dialog între fermieri și la evaluarea directă a pagubelor provocate de grindină în sectoarele vulnerabile, precum viticultura.
„Cred că ar trebui să se întâlnească fermierii cu fermierii, să se ducă în vizită în fermele de viticultură, în fermele unde sunt distruse sute de hectare și să vadă consecințele non-intervenției”, a declarat ministrul.
Acesta a avertizat că disputele și presupunerile nu vor rezolva problema și că este nevoie de o abordare bazată pe date, analize și soluții tehnice eficiente.
