Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) propune un pachet integrat economic, social şi de mediu în 20 de puncte pentru rezilienţa sectorului forestier şi, în acelaşi timp, cere responsabilitate din partea mediului politic care nu trebuie să compromită stabilitatea economică, locurile de muncă din zonele montane şi credibilitatea României ca partener european de încredere.
„Respectăm pe deplin mecanismele democratice şi înţelegem că orice criză politică se rezolvă prin instrumentele Constituţiei. Cerem însă responsabilitate: jocul politic nu trebuie să compromită stabilitatea economică, locurile de muncă din zonele montane şi credibilitatea României ca partener european de încredere.
Cele trei măsuri propuse – „Construieşte cu lemn românesc”, „Rabla pentru sobe” şi „România Verde” – formează cercul complet al bio-economiei forestiere: cererea, resursa şi regenerarea. Punem la dispoziţia oricărei viitoare guvernări întregul nostru program tehnic de 20 de măsuri şi expertiza ASFOR pentru a le transforma în realitate administrativă”, susţine preşedintele ASFOR, Ciprian Muscă.
Potrivit sursei citate, sectorul forestier contribuie cu peste 3,5% la PIB-ul naţional şi susţine sute de mii de locuri de muncă în zonele rurale şi montane, iar orice perioadă de blocaj administrativ se traduce în investiţii amânate, risc de dezangajare a fondurilor europene şi pierderea încrederii pe lanţurile valorice transfrontaliere unde România este deja un furnizor strategic.
În acest context, ASFOR pune la dispoziţia decidenţilor politici „Propunerea de plan de guvernare pentru domeniul pădurilor 2025-2028”, un document structurat în 20 de măsuri concrete, elaborat cu expertiza tehnică a sectorului.
Reprezentanţii asociaţiei de profil menţionează că, din acest pachet, o măsură prioritară se referă la adoptarea unei norme prin care toate construcţiile realizate de către entităţi ale statului să utilizeze cel puţin 30% materiale din lemn produse în România.
„Măsura activează un instrument deja folosit cu succes în Austria, Finlanda şi Suedia: achiziţiile publice ca pârghie de stimulare a cererii interne.
Lemnul stochează carbon pe toată durata de viaţă a clădirii, iar utilizarea lui în cascadă – de la construcţii, la mobilier, la energie – maximizează valoarea adăugată pe metru cub recoltat. Efectul este dublu: reducerea amprentei de carbon a clădirilor publice şi consolidarea lanţului valoric autohton al lemnului”, se arată în comunicat.
În acelaşi timp, un al doilea punct important vizează alocarea anuală a 200 milioane de lei din fondurile Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru cofinanţarea achiziţiei de sobe cu randament de cel puţin 80%.
„Programul răspunde simultan la trei probleme: sărăcia energetică în zonele rurale şi montane, poluarea atmosferică generată de arderea ineficientă a lemnului de foc şi presiunea pe resursa lemnoasă. Înlocuirea sobelor vechi cu echipamente moderne reduce consumul de lemn de foc cu până la 40% pentru aceeaşi cantitate de căldură, eliberând astfel resursă pentru utilizări superioare în industrializare”, explică forestierii.
De asemenea, pe zona de mediu, se propune un program naţional de împăduriri, combatere a deşertificării şi realizare de perdele forestiere, „răspunsul concret al sectorului la criza climatică”.
„Măsura prevede ca orice nou drum de importanţă naţională să fie prevăzut din faza de studiu de fezabilitate cu perdea forestieră, iar zonele expuse riscului de deşertificare – în special sudul ţării – să beneficieze de campanii structurate de împădurire. România dispune de potenţialul tehnic, de fondul de teren necesar şi de cadrul european de finanţare. Lipseşte doar continuitatea administrativă”, se precizează în comunicat.
Conform ASFOR, programul integral de 20 de măsuri pentru sectorul forestier, structurat pe orizontul de timp 2025-2028, este disponibil pentru consultare şi dezbatere cu toate forţele politice şi instituţiile responsabile.
