Pițigoiul mare (Parus major) este un agent natural eficient de control biologic al dăunătorilor în livezi, în special împotriva omizilor care atacă pomii fructiferi.
Studiile arată că simpla prezență a acestor păsări poate reduce pagubele cauzate de dăunători cu până la 50%, oferind o alternativă ecologică la pesticidele chimice.
Prin montarea de cuiburi, îmbunătățirea habitatului și gestionarea integrată a livezii, fermierii pot beneficia de o soluție eficientă și ecologică de control al dăunătorilor, depsre care explicăm în continuare.
Cine este pițigoiul mare
Pițigoiul mare (Parus major) este o specie comună de pasăre insectivoră, răspândită în Europa și Asia, inclusiv în peisajele agricole și livezile din regiunea noastră.
Este cea mai mare specie de pițigoi din regiunea noastră. Are 12,5–14 cm lungime, cântărește între 12 și 22 g și poate trăi în libertate peste 15 ani.
Poate fi ușor de recunoscut după coloritul contrastant: cap negru lucios cu obraji albi, spate verzui, aripi cenușiu-albăstrui și piept galben intens.
Pe abdomen prezintă o dungă neagră mediană, mai lată la mascul și mai îngustă la femelă.
Specia este considerată extrem de utilă în păduri și livezi, deoarece consumă cantități importante de dăunători: larve de fluturi, gândaci, ploșnițe și alte insecte fitofage.
Cuibărește în scorburi de copaci, crăpături din maluri sau ziduri și ocupă ușor obiecte abandonate ori cuiburi artificiale. Femela construiește cuibul din mușchi, iarbă și fibre vegetale, căptușite cu puf și păr.
Prima pontă este depusă la sfârșitul lunii martie – început de aprilie și conține, de regulă, 8-12 ouă.
O a doua pontă, în iunie, este mai mică. Clocitul durează circa două săptămâni, iar puii părăsesc cuibul după aproximativ 3 săptămâni, rămânând sub supravegherea părinților încă o perioadă.
Ar putea să te intereseze și: Ciorile și perioada optimă de semănat pentru daune minime
Ce mănâncă pițigoiul și de ce contează în agricultură
Această pasăre un rol deosebit în controlul natural al insectelor dăunătoare, mai ales al larvelor și omizilor care pot afecta fructele.
- vara este predominant insectivor, consumând insecte, larve, omizi și alți artropode;
- puilor le aduce în mod special larve bogate în proteină, ceea ce îl face eficient în perioadele critice de infestare a livezilor;
- toamna și iarna adaugă semințe și fructe în dietă, când insectele devin rare.
Unul dintre studiile științifice privind rolul pițigoiului în livezi a arătat că:
- într-o livadă comercială de mere gestionată în regim de IPM (Integrated Pest Management), zonele cu cuiburi pentru pițigoi aveau aproximativ 50 % mai puține mere afectate de omizi comparativ cu zonele fără pițigoi.
- în studiul realizat pe 12 livezi de 2 ha pe parcursul mai multor ani, prezența păsărilor a redus semnificativ nivelul daunelor insectelor la recoltă.
- studiile sugerează că oferirea de cuiburi artificiale pentru insectivore în livezi scade presiunea dăunătorilor și duce la o producție de mere net superioară.
Deși nu există date exacte privind cantitatea zilnică de hrană exprimată în grame, comportamentul alimentar indică o eficiență.
În sezonul de reproducere, un cuplu de pițigoi poate aduce puilor sute sau chiar mii de larve și omizi. Perioada de cuibărire coincide cu perioadele de vârf ale apariției dăunătorilor.
În plus, simpla prezență a păsărilor modifică comportamentul insectelor, reducând activitatea de hrănire și, implicit, nivelul pagubelor.
Pițigoiul mare se dovedește a fi cel mai util în:
- livezile de măr, unde omizile reprezintă un risc major;
- alte plantații pomicole, cu efecte similare asupra dăunătorilor;
- sistemele ecologice și IPM, unde controlul biologic face parte din strategia de producție.
Cum atragi pițigoiul în livadă
1.Montarea cuiburilor
Instalarea cuiburilor artificiale la începutul primăverii crește semnificativ șansele de colonizare. Se recomandă aproximativ 8–10 cuiburi la hectar, amplasate la 2–3 metri înălțime, în zone liniștite și ferite de prădători.
2. Gestionarea habitatului
Păstrarea gardurilor vii, a zonelor cu arbuști și a elementelor semi-naturale oferă hrană și adăpost. Limitarea tratamentelor insecticide cu spectru larg contribuie la menținerea sursei naturale de hrană pentru păsări.
Sursa imaginilor din articol: canva.com.
