De luni întregi, la Bruxelles se duce o confruntare mai puțin vizibilă, dar cu efecte directe asupra fermierilor din întreaga Uniune Europeană.
În Consiliul UE, acolo unde reprezentanții celor 27 de state membre iau decizii strategice, miza este viitorul agriculturii europene și controlul asupra regulilor Politicii agricole comune (PAC).
Noua propunere de buget multianual a Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034 a declanșat tensiuni majore, pentru că schimbă echilibrul tradițional de putere dintre miniștrii agriculturii, experții tehnici și diplomații de rang înalt.
Bugetul UE schimbă regulile jocului
Prin restructurarea bugetului pe termen lung, Comisia a introdus un fond unic, în care sunt incluse și prevederi agricole. Acestea nu mai sunt reglementate exclusiv printr-un act legislativ dedicat PAC, ci apar integrate în arhitectura juridică generală a bugetului.
Consecința directă este una sensibilă: dosarele agricole nu mai sunt gestionate prioritar de specialiștii în agricultură din Consiliu și nici de miniștrii agriculturii, ci ajung pe masa diplomaților implicați în negocieri bugetare și politice de nivel înalt.
În acest context, ambasadorii statelor membre la UE preiau un rol central în definirea regulilor agricole, chiar dacă nu au, în multe cazuri, experiență directă în domeniu.
Nemulțumirea experților și teama de marginalizare a PAC
Această mutare a generat reacții din partea experților agricoli și a miniștrilor de resort.
Temerea lor este că deciziile privind PAC sunt absorbite de mecanismul de „înaltă politică” al Consiliului, unde agricultura riscă să devină o temă secundară, subordonată negocierilor bugetare generale.
Nemulțumirile au devenit vizibile încă din 2025, odată cu lansarea pachetelor de „simplificare” ale Comisiei.
Deși acestea vizau inclusiv agricultura, dosarele au fost scoase din circuitul tehnic obișnuit și redirecționate către structurile politice de vârf, printr-un grup ad-hoc format din consilierii ambasadorilor.
Rezultatul a fost unul frustrant pentru sector: experții agricoli și miniștrii agriculturii au asistat de pe margine la negocieri purtate de diplomați fără experiență în politicile agricole.
Ministrul spaniol al agriculturii, Luis Planas, avertiza că o asemenea abordare subminează însăși logica existenței configurațiilor specializate ale Consiliului, create tocmai pentru ca deciziile tehnice să fie luate de cei competenți.
Coreper – centrul nevralgic al disputei
În centrul acestei confruntări se află Coreper – Comitetul reprezentanților permanenți, structura care pregătește majoritatea deciziilor înainte ca ele să ajungă la nivel ministerial.
În mod tradițional, Coreper I, format din ambasadori adjuncți, gestionează dosarele tehnice, inclusiv agricultura. Coreper II, format din ambasadori, se ocupă de marile dosare politice și de buget.
Problema este că tot mai multe subiecte agricole sunt transferate către Coreper II, ceea ce reduce influența experților tehnici și a miniștrilor agriculturii asupra propriilor politici.
Situația a dus inclusiv la episoade neobișnuite, precum negocieri purtate de ambasadori specializați în politică externă pe teme de pajiști permanente sau agricultură ecologică, cu rezultate tensionate și blocaje rapide.
17 miniștri ai agriculturii reacționează
Nemulțumirea a fost exprimată oficial în octombrie, când 17 miniștri ai agriculturii, printre care cei din Spania, Franța, Polonia și Italia, au criticat public noua structură bugetară.
„Prevederile agricole trebuie negociate de miniștrii agriculturii, nu de structuri care tratează agricultura ca pe un subcapitol bugetar. Ce rol mai avem noi, dacă deciziile-cheie sunt luate în altă parte?”, a întrebat ministrul slovac al agriculturii, Richard Takáč, în cadrul unei reuniuni a Consiliului.
Fondul unic și mutarea negocierilor
Noul Cadru financiar multianual introduce Planurile naționale și regionale de parteneriat, un instrument bugetar care acoperă mai multe politici, inclusiv agricultura.
În interiorul acestuia se regăsesc prevederi privind agricultura ecologică, sprijinul pentru tinerii fermieri și alte măsuri structurale.
Aceste planuri sunt negociate în Consiliul Afaceri Generale și în structurile Coreper II, nu în Consiliul Agricultură, ceea ce accentuează percepția de marginalizare a sectorului agricol.
Cipru, între echilibru și presiune politică
Sub presiunea statelor membre, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a propus ajustări, readucând o parte dintre prevederi în textul PAC. Președinția daneză a făcut pași în această direcție, fără a finaliza însă procesul.
În prezent, președinția cipriotă a Consiliului UE încearcă să găsească un compromis.
Oficialii de la Nicosia au anunțat că analiza posibilului transfer al prevederilor legate de PAC către un regulament sectorial va fi tratată cu prioritate.
O decizie privind cine va conduce negocierile pentru anumite capitole agricole ale bugetului ar putea fi luată în jurul de 23 ianuarie, iar diplomații recunosc că subiectul este extrem de sensibil.
Pentru sectorul agricol european, această dispută ar fi, mai degrabă, o luptă pentru influență, expertiză și capacitatea fermierilor de a fi reprezentați de cei care cunosc domeniul.
Decizia finală va aparține ambasadorilor de rang înalt ai UE. Rămâne de văzut dacă aceștia vor accepta să redea miniștrilor agriculturii controlul asupra politicilor care definesc viitorul PAC sau dacă agricultura va rămâne prinsă definitiv în jocurile mari ale bugetului și ale politicii europene.
