Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a solicitat la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii români și menținerea unei politici agricole comune echitabile, anunțând totodată că nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei privind Acordul UE–Mercosur.
Poziția oficialului român a fost exprimată în contextul negocierilor europene aflate într-o etapă decisivă.
Poziția României față de acordul UE–Mercosur
Florin Barbu a participat miercuri și joi la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, unde au fost discutate viitorul Politicii Agricole Comune și implicațiile Acordului UE–Mercosur.
La întâlniri au fost prezenți și comisarii europeni pentru agricultură, comerț și sănătate, fapt care a permis exprimarea directă a poziției României.
Ministrul a subliniat că sprijinul pentru fermierii români nu poate fi negociat, iar acordurile comerciale trebuie să țină cont de impactul asupra agriculturii europene.
În acest sens, el a reafirmat refuzul de a valida Memorandumul privind UE–Mercosur, considerând că actuala formă nu oferă protecții suficiente.
Standarde egale pentru importuri și controale stricte
În mesajul transmis comisarilor europeni, Florin Barbu a insistat asupra faptului că importurile din state terțe trebuie să respecte standarde echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniile siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor și bunăstării animalelor.
Totodată, ministrul a cerut ca produsele agroalimentare care intră pe piața europeană să fie testate în laboratoarele fiecărui stat membru, pentru a garanta respectarea normelor fitosanitare și sanitar-veterinare.
Clauze de suspendare și control național al importurilor
România solicită ca Acordul UE–Mercosur să includă mecanisme de suspendare automată în cazul în care volumul importurilor realizate în condiții preferențiale depășește cu peste 5% media ultimilor trei ani sau dacă prețurile sunt afectate în aceeași proporție.
În plus, Florin Barbu a cerut ca fiecare stat membru să aibă dreptul de a licenția operatorii economici implicați în operațiuni de import-export de produse agroalimentare, pentru un control mai eficient al fluxurilor comerciale.
Viitoarea Politică Agricolă Comună: doi piloni și autonomie bugetară
În ceea ce privește viitoarea Politică Agricolă Comună, ministrul Agriculturii a reafirmat opoziția României față de integrarea PAC într-un Plan Unic sau Fond Comun.
PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive.
Florin Barbu susține în continuare caracterul voluntar al plafonării și degresivității plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale.
Bugetul PAC și criticile privind cadrul financiar post-2027
Ministrul a solicitat Comisiei Europene ca bugetul noii PAC să fie publicat într-un document oficial, cu valoare juridică, nu prin comunicări informale.
De asemenea, a cerut retragerea documentului publicat în luna iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027 și înlocuirea acestuia cu unul care să conțină sumele alocate fiecărui stat membru.
CBAM și îngrășămintele: solicitare de excludere sau amânare
Referitor la Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), Florin Barbu a cerut excluderea îngrășămintelor de la aplicare sau amânarea mecanismului pentru acest sector, argumentând rolul lor major în asigurarea producției agricole și a securității alimentare.
Context european tensionat în jurul acordului UE–Mercosur
După peste 25 de ani de negocieri, Uniunea Europeană se află în pragul încheierii acordului comercial cu statele Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Acordul ar crea o zonă de liber schimb de peste 700 de milioane de consumatori și este susținut de mediul de afaceri european.
În același timp, acordul provoacă opoziție puternică în rândul fermierilor și al unor state membre.
Franța și-a reafirmat public opoziția, invocând respingerea unanimă a clasei politice, iar Polonia, Ungaria, Irlanda și Austria ar urma să se pronunțe tot împotrivă. Chiar și așa, blocarea acordului rămâne improbabilă.
Dacă va fi semnat, tratatul va trebui ratificat de Parlamentul European, unde votul se anunță strâns, cu aproximativ 150 de europarlamentari dispuși să încerce blocarea implementării.
Miza pentru agricultură
Eliminarea unei părți semnificative a tarifelor vamale ar stimula exporturile europene de mașini, utilaje, vin și brânzeturi.
În schimb, ar facilita intrarea pe piața UE a cărnii de vită, a cărnii de pasăre, a zahărului, orezului, mierii și soiei din America de Sud, în cadrul unor cote scutite de taxe vamale, aspect care alarmează sectoarele agricole europene.
