Bugetul pentru securitatea alimentară trebuie să rămână prioritar în Uniunea Europeană, iar finanțarea extinderii UE, a înarmării și apărării nu poate fi plasată înaintea producției de hrană, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).
Potrivit organizației, fermierii și mediul rural reprezintă fundamentul securității alimentare europene, iar această realitate trebuie reflectată în deciziile bugetare ale Uniunii.
Poziția AAC vine pe fondul tensiunilor tot mai mari generate de noile politici europene, de acordurile comerciale și de lipsa de transparență în procesul decizional.
Protestele fermierilor și mesajul transmis la Bruxelles
În urma celor două proteste organizate la Bruxelles, inclusiv manifestația pașnică a Copa-Cogeca, la care au participat peste 10.000 de fermieri și aproximativ 50 de tractoare, dintre care și circa 80 de fermieri români, AAC a cerut readucerea producției de hrană la nivel de prioritate zero.
Fermierii solicită menținerea finanțării agricole cel puțin la nivelul actual, ajustată cu rata inflației, și resping introducerea unor noi constrângeri care ar crește costurile de producție pentru agricultorii europeni în raport cu cei din state terțe.
Bugetul pentru agricultură și securitate alimentară trebuie să prevaleze în fața altor obiective politice, subliniază AAC.
Deși, după proteste, au avut loc întâlniri cu președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului UE și mai mulți comisari europeni, fermierii afirmă că așteaptă fapte concrete, nu declarații optimiste fără acoperire în decizii.
Fermierii cer menținerea condițiilor actuale
AAC precizează că agricultorii nu solicită facilități suplimentare, ci păstrarea condițiilor existente, fără noi perturbări generate de Acordul Mercosur, CBAM, Fondul Unic sau reducerea bugetului agricol.
În cazul în care aceste politici vor fi impuse, fermierii avertizează că statul român va fi nevoit să compenseze pierderile prin ajutoare de stat consistente, finanțate din bugetul public.
Această situație ar impune constituirea de rezerve bugetare încă din 2026, pentru a acoperi efectele deciziilor luate la Bruxelles și asumate la nivel național.
O răscruce pentru agricultura europeană
AAC atrage atenția că agricultura europeană se află într-un moment critic. Potrivit organizației, actuala Comisie Europeană este cea mai puțin transparentă de până acum, iar documentele strategice sunt elaborate fără consultări cu fermierii și cooperativele agricole.
Noua propunere de cadru financiar multianual și viitoarea Politică Agricolă Comună nu răspund nevoilor reale ale agricultorilor, susține Alianța, care cere recuperarea structurii actuale a PAC și un buget echitabil, corelat cu inflația.
Potrivit AAC, noile reglementări și acorduri comerciale riscă să submineze suveranitatea alimentară a Uniunii Europene. Analiza trebuie să vizeze nu doar fiecare acord în parte, ci impactul lor cumulat asupra producției interne și pieței europene.
Închiderea unor piețe externe pentru produsele UE determină redirecționarea acestora către statele membre, afectând direct țări precum România. Consecința este reducerea producției interne, creșterea dependenței de importuri și vulnerabilizarea securității alimentare.
Acordul UE–Mercosur, între liberalizare și dezechilibru
Acordul UE–Mercosur, finalizat în 2019, prevede liberalizarea a 93% din liniile tarifare pentru exporturile agroalimentare europene către statele Mercosur și a 82% din importurile agricole ale UE.
Pentru produsele sensibile, precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul sau orezul, sunt prevăzute contingente tarifare.
Una dintre cele mai contestate prevederi este creșterea contingentelor pentru carnea de vită, cu un tarif preferențial de 7,5% pentru 99.000 de tone anual.
Liberalizarea completă ar urma să aibă loc în termen de șase ani de la intrarea în vigoare a acordului.
AAC consideră că, dincolo de avantajele pentru unele sectoare, acordul creează o concurență inechitabilă, din cauza diferențelor majore de standarde privind mediul, munca și siguranța alimentară.
Presiune economică și riscuri pentru România
Fermierii europeni sunt obligați să respecte reguli stricte și costisitoare legate de protecția mediului, bunăstarea animalelor și utilizarea inputurilor agricole, în timp ce importurile din state terțe nu sunt supuse acelorași exigențe.
Această asimetrie riscă să facă multe exploatații neprofitabile, în special pe cele care nu dispun de resurse financiare solide.
AAC avertizează că scăderea producției interne reprezintă o amenințare directă pentru securitatea alimentară a României.
În eventualitatea unor restricții de aprovizionare externe, producătorii autohtoni nu ar putea acoperi integral necesarul intern, iar consumatorii s-ar putea confrunta cu produse mai ieftine, dar de calitate inferioară sau chiar cu riscul de penurie.
Lipsa dialogului și apelul fermierilor
Fermierii reclamă faptul că nu au fost consultați de autoritățile române în legătură cu Acordul Mercosur și contestă declarațiile potrivit cărora rezervele față de acest acord ar fi fost depășite.
AAC solicită o analiză aprofundată și o dezbatere aplicată, cu participarea mediului academic și a fermierilor cu experiență.
În lipsa unor soluții concrete și a unui dialog autentic, agricultorii avertizează că protestele vor continua și în România, iar responsabilitatea pentru consecințe va reveni în primul rând decidenților politici.
