Îngrășămintele verzi sunt plante semănate toamna, primăvara devreme sau între culturile principale, pentru a îmbunătăți calitatea solului.
Îngrășămintele verzi îndeplinesc câteva funcții importante:
- îmbunătățesc structura solului, pătrunzând cu rădăcinile lor lungi (până la 2 m) adânc în sol, afânându-l, îmbunătățind aerarea și permeabilitatea la apă;
- îmbogățesc solul: unele culturi (de exemplu, leguminoasele) fixează azotul din aer și asigură cu acesta stratul fertil, făcându-l accesibil pentru culturile următoare;
- împiedică dezvoltarea eroziunii datorită sistemului radicular voluminos și rezistent, care ajută la prevenirea spălării solului de către precipitații și de către apele provenite din topirea zăpezii, precum și la distrugerea stratului fertil de către vânt;
- suprimă buruienile datorită creșterii rapide – plantele siderate împletesc solul cu rădăcinile și umbresc spațiul, împiedicând dezvoltarea ierburilor sălbatice.
Cum să alegeți îngrășământul verde potrivit?
La alegerea îngrășământului verde potrivit pentru semănat trebuie să țină cont de mai mulți factori.
În primul rând, este extrem de important să respectați regulile de rotație a culturilor, care presupun schimbarea sistematică a culturilor pe aceeași parcelă în ani diferiți.
Această practică agronomică ajută la menținerea sănătății solului și la obținerea unor producții ridicate la culturile următoare.
Principalele motive pentru care este important să se respecte rotația culturilor:
- prevenirea apariției bolilor și dăunătorilor. În cazul cultivării îndelungate pe același loc, plantele devin vulnerabile la agenții patogeni caracterici, deoarece numărul acestora în sol crește. Rotația culturilor scade puterea de reproducere a bacteriilor patogene și a insectelor dăunătoare;
- distribuirea uniformă a substanțelor nutritive în sol și îmbunătățirea structurii acestuia. Diferite plante au tipuri diferite de sistem radicular și necesități diferite de substanțe nutritive.
Asta înseamnă că nutrienții sunt extrași treptat din diferite straturi, permițând solului să se refacă. - prevenirea epuizării solului. Unele culturi absorb multe substanțe nutritive din sol (de exemplu, varza și cartofii), altele, dimpotrivă, îmbogățesc solul cu substanțe utile datorită capacității lor de a le fixa din aer și/sau de a le elibera prin rădăcini. Rotația culturilor ajută la echilibrarea acestor sarcini.
Al doilea criteriu în alegerea unui îngrășământ verde pentru fiecare caz particular poate fi problema care trebuie rezolvată.
De exemplu, dacă pe grădină a crescut o cultură legumicolă „pofticioasă”, care a epuizat puternic rezervele de substanțe nutritive din sol, atunci după aceasta, ca îngrășământ verde, are sens să semănați una dintre speciile de leguminoase, capabile să sature solul cu azot.
Pentru îmbunătățirea structurii solului, secara sau ovăzul sunt mai potrivite, iar pentru reducerea riscului de infecții (de exemplu, după tomatele afectate de mană), cel mai înțelept este să semănați muștar.
Și, în cele din urmă, trebuie să se țină seama de perioada de însămânțare a îngrășămintelor verzi. Diferite culturi au propriile caracteristici de creștere, viteza de dezvoltare și perioada de vegetație, care vor determina anumite termene pentru semănat.
Culturile verzi de toamnă trebuie să fie semănate astfel, încât să aibă timp să dezvolte un sistem radicular puternic și să dezvolte o vegetație luxuriantă înainte de venirea iernii.
Îngrășăminte verzi potrivite pentru semănatul de toamnă trebuie să aibă două calități principale:
- rezistență ridicată la frig, care le va ajuta să se dezvolte în ciuda surprizelor meteorologice sub forma primelor înghețuri;
- viteză rapidă de creștere – pentru a reuși să acumuleze masa verde înainte de venirea frigului.
Care îngrășăminte verzi sunt optime pentru semănat toamna?
Muștarul ca îngrășământ verde
Plantele din familia Brassicaceae îmbogățesc solul cu potasiu și fosfor și îi îmbunătățesc structura. În plus, ele combat eficient diverși dăunători (nematozi, viermi sârmă) și suprimă cu succes creșterea buruienilor.
O atenție specială merită muștarul alb, ale cărui secreții radiculare conțin sulf. Această substanță naturală acționează ca un repelent natural și fungicid, ajutând la reducerea riscului de dezvoltare a manei, a rapănului și a diferitelor putregaiuri.
Muștarul este rezistent la frig, poate fi semănat din primele săptămâni de primăvară până toamna târziu. Momentul optim pentru cosit este la aproximativ 1,5 luni după apariția primelor plantule.
Muștarul este un premergător excelent pentru o serie întreagă de culturi agricole. Este deosebit de favorabilă semănarea înaintea cartofilor, roșiilor, ardeilor, morcovilor, dovleceilor, dovlecilor și culturilor verzi.
Lupinul ca îngrășământ verde
Reprezentantul leguminoaselor, lupinul, s-a dovedit a fi un îngrășământ verde eficient pentru îmbunătățirea solurilor cu probleme. Acesta „face față” cu succes solurilor sărate și acide, neutralizându-le și îmbunătățindu-le structura.
În plus, cultura secretă substanțe care alungă insecte periculoase, cum ar fi melcii, limacșii, nematozii.
Sistemul radicular al lupinului pătrunde adânc în sol, făcându-l afânat și permeabil la apă, îl îmbogățește cu azot și transformă compușii fosfatici greu de asimilat într-o formă accesibilă pentru culturile de legume.
Lupinul este util pentru pregătirea solului pentru cultivarea castraveților, roșiilor, ardeilor, dovleceilor, vinetelor și cartofilor.
Semănatul se face la începutul toamnei, în august-septembrie, îngropând semințele la 3-4 cm adâncime. Se cosește la aproximativ 1,5 luni după apariția plantulelor, în momentul formării inflorescențelor.
Este important ca masa verde să fie cosită și încorporată în sol înainte ca tulpinile să se îngroașe.
Ovăzul ca îngrășământ verde
Cerealele întrebuințate ca îngrășăminte verzi pot fi utilizate pe orice tip de sol, dar sunt deosebit de indicate pentru solurile acide.
Astfel, ovăzul îmbogățește solul cu elemente importante, precum azotul și potasiul, îmbunătățește permeabilitatea la apă și protejează împotriva proceselor distructive de eroziune.
Rădăcinile puternice ale acestei culturi cerealiere afânează eficient solul argilos, împiedică creșterea buruienilor, iar proprietățile fitoncidale ale ovăzului ajută la combaterea nematozilor și a diverselor infecții fungice care afectează solul.
Ovăzul este considerat un precursor excelent pentru cucurbitacee (castraveți, dovlecei, dovleci).
Pentru ca, înainte de începerea frigului persistent îngrășămintele verzi să aibă timp să acumuleze un volum suficient de masă radiculară și aeriană, acestea se semănă în primele săptămâni ale lunii septembrie, îngropând boabele la o adâncime mică – 3-4 cm.
Secara
Un loc special printre cerealele folosite ca îngrășăminte verzi îl ocupă secara de toamnă. Aceasta poate fi semănată pe parcelele eliberate în perioada de la sfârșitul lunii august până la sfârșitul lunii septembrie.
În acest caz, cositul se efectuează numai în primăvara următoare sau la începutul verii, imediat înainte de semănat.
Secara demonstrează o adaptabilitate uimitoare, dezvoltându-se cu succes pe aproape orice tip de sol, este rezistentă la temperaturi extreme (atât la frig, cât și la căldură) și tolerează cu ușurință orice nivel de umiditate – nu se teme nici de excesul, nici de lipsa apei.
Un avantaj important al secarei este capacitatea sa de a suprima eficient creșterea buruienilor, inclusiv a celor mai rezistente și agresive specii.
De asemenea, sunt foarte apreciate proprietățile sale dezinfectante: secara ajută la eliminarea nematozilor și reduce semnificativ riscul de infecții.
Această plantă este adesea folosită pentru pregătirea solului înaintea culturilor de roșii, cartofi, ardei sau vinete.
Facelia
Facelia este valoroasă deoarece poate fi premergătoare pentru majoritatea culturilor de grădină, deoarece aparține familiei Hydrophyllaceae, care nu are legături de rudenie cu plantele agricole tradiționale.
Facelia este nepretențioasă și rezistentă, suportă foarte bine temperaturile scăzute și nu necesită îngrijire specială. Sistemul său radicular dezvoltat reușește să colonizeze cu succes chiar și solurile supuse eroziunii.
Această plantă verde cu frumoase inflorescențe violete are o mulțime de proprietăți utile: îmbunătățește calitatea solului, reduce aciditatea, combate dăunătorii, alungând nematodele, viermii, lăcustele și omizile.
În același timp, facelia atrage insecte utile pe teren și inhibă dezvoltarea bolilor fungice.
În perioada de toamnă, facelia se semănă din septembrie până la mijlocul lunii octombrie, acoperind ușor semințele cu un strat subțire de pământ cu ajutorul unei greble.
La o lună după apariția plantelor, acestea pot fi cosite.
Cum se semănă corect îngrășămintele verzi în toamnă?
Nu trebuie neglijată semănarea de îngrășăminte verzi în toamnă, căci acestea aduc beneficii la fel de mari ca și cele din primăvară.
În special, ele ajută la protejarea solului împotriva eroziunii în toamnă și iarnă, contribuind la conservarea structurii solului și a umidității în straturile superioare și inferioare.
Primăvara, pe parcelele cu îngrășăminte verzi, buruienile cresc mai încet, iar plantele cultivate primesc imediat un „cocktail” gata preparat de substanțe organice utile, descompuse în timpul iernii.
La semănarea îngrășămintelor verzi toamna, este important să alegeți momentul potrivit. Am indicat mai sus termenele aproximative pentru fiecare cultură, dar merită să vă orientați după condițiile climatice din regiune și vremea actuală.
Cea mai bună perioadă pentru semănat este, în mod tradițional, perioada din septembrie până la începutul lunii octombrie.
După ce ați curățat terenul de resturile culturilor anterioare, trebuie să afânați ușor solul pentru a facilita germinarea semințelor. Dacă solul este uscat, înainte de însămânțare trebuie să-l udați.
Semințele pentru îngrășămintele verzi pot fi semănate în brazde sau împrăștiate. Prima variantă este mai economică, iar a doua permite acoperirea densă a suprafeței stratului, fără a lăsa șanse buruienilor.
Norma aproximativă este de 20-30 g de semințe pe 1 mp. Îngrijirea culturilor constă în udarea lor, dacă este necesar.
Îngrășămintele verzi se cosesc după ce ating înălțimea de 20-30 cm. Verdeața poate fi încorporată în sol sau lăsată la suprafață – în ambele cazuri, în timpul iernii, ea va avea timp să se descompună parțial.
La afânat, nu trebuie să îngropați prea mult masa organică, căci în stratul superficial al solului, ea va „ceda” mai repede substanțele nutritive culturilor.
Indiferent ce plantă verde ca îngrășământ veți alege pentru semănatul de toamnă, este mai bine decât să lăsați pământul nefolosit. Iar un plan corect de alternare a legumelor și a plantelor verzi ca îngrășământ este garanția unei recolte bogate în orice sezon!
