Eurodeputaţii şi statele membre ale Uniunii Europene au demarat joi, la Bruxelles, ultimele negocieri pentru a ajunge la un acord cu privire la noua Politică Agricolă Comună (PAC), după ce în luna mai au eşuat să cadă de acord asupra unor reguli destinate să „înverzească” agricultura europeană fără a afecta veniturile fermierilor, informează AFP.
La finele lunii mai, după trei zile de discuţii intense, negocierile privind reforma Politicii Agricole Comune s-au încheiat fără a se ajunge la un acord, în contextul divergenţelor privind programul de subvenţii pentru fermieri.
Atunci ultima propunere a miniştrilor europeni ai Agriculturii a fost considerată de eurodeputaţi mult prea îndepărtată faţă de revendicările lor de mediu şi sociale, în timp ce statele membre UE au denunţat intransigenţa europarlamentarilor.
„Între timp, am făcut progrese considerabile spre un punct de mijloc”, a declarat joi ministrul portughez al Agriculturii, Maria do Céu Antunes, a cărei ţară asigură preşedinţia rotativă a UE până la finele lunii iunie. „Rămânem hotărâţi să ajungem la un acord politic” cu prilejul noilor negocieri, care se vor derula până vineri, a mai precizat oficialul portughez care este însărcinat să negocieze în numele statelor membre UE.
Negocierile au fost reluate joi la prânz iar obiectivul este ajungerea la o înţelegere înaintea reuniunii miniştrilor europeni ai Agriculturii, care va avea loc luni şi marţi la Luxemburg.
Cele 27 de state membre UE au căzut de acord în luna octombrie 2020 cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.
Însă pentru ca această reformă a PAC să poată fi aplicată, statele membre trebuie să ajungă la o înţelegere cu Parlamentul European.
„Toată lumea este de acord că aceasta este ultima sută de metri”, a declarat miercuri Pascal Canfin, preşedintele grupului Renew Europe, membru în comisia de mediu din Parlamentul European.
Dosarul cheie rămâne cel al „eco-schemelor”, un instrument crucial al noii Politici Agricole Comune. Aceste „eco-scheme” sunt prime acordate agricultorilor care participă la programe de mediu mai stricte, care presupun adoptarea unor tehnici mai „verzi”.
Iniţial eurodeputaţii au cerut ca „eco-schemele” să reprezinte cel puţin 30% din plăţile directe către agricultori. Statele membre UE s-au arătat dispuse să accepte un prag de 25% dar cu o perioadă de tranziţie de doi ani în care statele vor avea flexibilitatea ca banii rămaşi să poate fi dirijaţi spre alte forme de ajutor, o propunere care s-a lovit de opoziţia europarlamentarilor.
Alte puncte de dispută sunt: procentajul terenurilor necultivate pentru protejarea biodiversităţii, cerinţa rotaţiei culturilor, mecanismele de redistribuire în beneficiul micilor fermieri şi condiţionarea plăţilor de respectarea normelor sociale care îi protejează pe muncitori.
În sfârşit, eurodeputaţii vor să înăsprească controalele asupra importurilor de produse agricole, în special prin luarea în calcul a condiţiilor de producţie sau prin interzicerea produselor care prezintă urme de pesticide interzise în UE.
În schimb, statele membre sunt îngrijorate de riscul ca aceste interdicţii să contravină regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). „Este un punct foarte delicat” din cauza liniilor roşii impuse de cele 27 de state membre, a dezvăluit un diplomat european.
Sursa foto: g4media.ro
