Pentru că în ultimii ani au început să crească ușor suprafețele cultivate cu cânepă în România, dorim să venim în ajutorul fermierilor cu informații despre dăunătorii și patogenii acestei plante minunate.
Un dăunător deosebit de periculos al cânepii este Grapholita delineana sau „molia cânepii” cum i se mai spune. În acest sens, la SCDA Lovrin am început testarea unor feromoni și atractanți alimentari creați la Institutul de Chimie Raluca Ripan de la Cluj.
Momeala alimentară conține extract din plantă de cânepă. Capcanele au fost amplasate săptămâna trecută în câmpul de ameliorare al cânepii de la stațiune.
Sperăm să avem succes în acest an și să reușim să stabilim momentul optim de combatere pentru generația a II-a și a III-a care poate produce pagube importante producției de semințe.
Grapholita delineana este considerat un dăunător periculos al cânepii ce poate deprecia fibrele și semințele. Larvele de Grapholita delineana, prin modul lor de hrănire, produc deformări fusiforme la lăstarii atacați asemănătoare unor gale [Manolache et al., 1966; Miller, 1982].
Ele atacă foliolele, pețiolii, tulpinile și ramurile, inflorescențele și semințele. Frunzele atacate se usucă. Atacul la tulpini duce la deprecierea fibrelor, iar pagubele pot ajunge uneori chiar la 100% [Manolache et al., 1966].
Pe de altă parte este serios periclitată absorbția nutrienților fiind afectate vasele conducătoare. Cel mai periculos este atacul la inflorescențe și semințe, pierderile putând ajunge la 41% [Bes, 1978].
Atacul la inflorescențe și semințe este produs de larvele generației a II-a și a III-a. O larvă poate consuma mai multe semințe (4 – 11). După Ion D. Șandru (1974), viteza de consumare a unei semințe de către o larvă este de aproximativ 11 ore.
Când sunt atacate axele secundare ale inflorescenței, există riscul ca semințele să nu se mai dezvolte normal [Șandru, 1974]. În țara noastră, Manolache et al. (1966), au raportat pierderi cuprinse între 17 – 30%.
Barloch et al. (1974) arată că 10 larve/plantă pot afecta dezvoltarea plantei și producția de semințe. Avertizarea tratamentelor se face ținând cont de biologia și ecologia insectei [Săvescu și Rafailă, 1978].
Cu ajutorul capcanelor feromonale poate fi stabilită curba de zbor. Se recomandă efectuarea tratamentelor la 5 – 6 zile de la maximul curbei de zbor. Criteriul ecologic poate fi și el utilizat în avertizare.
Se cunoaște că pragul biologic al insectei este de 9 grade Celsius. La suma de temperatură efectivă de 250 grade Celsius poate fi efectuat un prim tratament pentru combaterea moliei cânepii la cânepa pentru fuior și la 400 grade Celsius la cânepa pentru sămânță.
Vă vom ține la curent cu evoluția capturilor de la capcane dar și cu observațiile din câmp cu privire la atac. De asemenea, în curând voi posta un material despre Helicoverpa armigera și daunele pe care le poate produce la cânepă (inclusiv cânepa CBD).
BIBLIOGRAFIE
- Baloch G. M., M. Mushtaque and M. A. Ghani, 1974 – Natural Enemies of Papaver spp. and Cannabis sativa. Annual report, Commonwealth Institute of Biological Control, Pakistan Station, pp. 56 – 57.
- Bes A., 1978 – Prilog poznavanju izgledga ostecenja i stetnosti konopljinog savijaca– Grapholitha delineana Walk. Radovi Poljoprivrednog Fakulteta Univerzita u Sarajevu 26(29):169 – 189.
- Șandru I. D., 1974 – Un nou dăunător al cânepii – molia cânepii, Editura Ceres, București, 125 p.
- Manolache C., I. Șandru and E. Romascu, 1966 – Un nou dăunător al culturilor de cânepă – molia cânepii (Grapholitha delineana Walk. – Lepidoptera – Tortricidae). Probleme Agricole, 1966 (6):68 – 72.
- Miller, W. E., 1982 – Grapholita delineana (Walker), a Eurasian hemp moth, discovered in North America. Annals Entomological Society America 75(2):184 – 186.
- Săvescu A., Rafailă C., 1978 – Prognoza în protecția plantelor, Editura Ceres, București, 352 p.
Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin – CS III dr. ing. Cotuna Otilia, Șef lucr. dr. FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara.