Lemnul şi pădurea reprezintă cheia tranziţiei către un viitor verde, construit pe baza resurselor naturale gestionate durabil, susţine Asociaţia Forestierilor din România – ASFOR cu ocazia Zilei Pământului.
„Cu o suprafaţă de aproximativ 6,5 milioane de hectare, România este una dintre ţările din Uniunea Europeană cu un patrimoniu forestier important. Pădurile sale joacă un rol esenţial în menţinerea echilibrului ecologic al continentului. Ele captează carbonul, filtrează aerul şi apa, conservă biodiversitatea şi oferă protecţie împotriva dezastrelor naturale.
Totodată, pădurile sunt o sursă valoroasă de locuri de muncă şi bunăstare pentru zeci de mii de români care trăiesc în comunităţi rurale şi montane. Pentru ca aceste beneficii să fie menţinute, este esenţial ca pădurile să fie gospodărite activ, profesionist şi pe termen lung.
ASFOR susţine o silvicultură modernă, bazată pe ştiinţă, pe respect faţă de resursă şi pe colaborarea dintre toţi actorii implicaţi: stat, mediul de afaceri, comunităţi locale şi organizaţii neguvernamentale de mediu”, susţine Ciprian Muscă, preşedintele ASFOR.
Potrivit asociaţiei de profil, lemnul este o resursă strategică şi singura materie primă regenerabilă la scară largă, care stochează carbon şi contribuie la economia circulară.
„Produsele din lemn înlocuiesc materiale poluante precum betonul, plasticul sau oţelul şi oferă soluţii inovatoare pentru construcţii, mobilier şi energie. Pentru noi, Ziua Pământului este o zi a responsabilităţii. Suntem conştienţi că viitorul pădurilor stă în echilibrul dintre utilizare şi protecţie. Iar lemnul este un aliat al naturii – nu un duşman. România are şansa de a fi lider în Europa în ceea ce priveşte folosirea sustenabilă a lemnului şi a pădurilor”, a punctat Muscă.
Acesta a adăugat că sectorul forestier românesc adună zeci de mii de profesionişti (antreprenori forestieri, muncitori, ingineri, tehnicieni) care lucrează zilnic pentru ca pădurile să fie îngrijite, regenerate şi valorificate cu responsabilitate, ce are nevoie de recunoaştere, investiţii şi politici coerente.
Pe data de 22 aprilie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Planetei Pământ – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU), care în 2025 are ca temă „Puterea noastră, Planeta noastră”. Tema este o invitaţie adresată oamenilor din întreaga lume de a se uni în spatele energiei regenerabile şi de a tripla producţia globală de electricitate curată până în anul 2030.
Cu acest prilej, toţi locuitorii planetei Pământ sunt încurajaţi să ia măsuri: să educe, să promoveze cauza şi să se mobilizeze, potrivit earthday.org.
În 2025, când Ziua Planetei Pământ aniversează 55 de ani de la prima ediţie, sunt aşteptate să susţină evenimentul 192 de ţări şi peste un miliard de oameni de pe tot globul.
Ziua Planetei Pământ a fost iniţiată în anul 1969, de către senatorul american Gaylord Nelson şi celebrată, iniţial, doar pe teritoriul SUA. În 1970, la prima marcare, Ziua Pământului a mobilizat 20 de milioane de americani, care îşi arătau susţinerea pentru creşterea protecţiei asupra planetei noastre.
În 1990, Ziua Pământului a devenit un eveniment mondial, prin eforturile depuse de către activistul Denis Hayes, reunind 200 de milioane de oameni din 141 de ţări şi aducând problemele de mediu pe scena mondială.
În 2009, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a proclamat data de 22 aprilie drept Ziua Internaţională a Mamei-Pământ, prin Rezoluţia 63/278.
Ziua recunoaşte Pământul şi ecosistemele sale ca locuinţa comună a umanităţii şi nevoia de a o proteja pentru a îmbunătăţi mijloacele de trai ale oamenilor, a contracara schimbările climatice şi a opri prăbuşirea biodiversităţii.
