Glifosatul este unul din erbicidele cheie în România, dată fiind caracteristica sa de erbicid cu acţiune totală, biodegradabil şi fără remanenţă, în elaborarea strategiilor fermierilor de reducere a pagubelor datorate buruienilor, susţin reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare.
„Interzicerea/restricţionarea (probabilă în viitorul apropiat), a glifosatului la nivel european (iniţializată acum de Austria), va provoca agriculturii româneşti pagube greu de cuantificat, dat fiind faptul că acestea vor fi augmentate de alţi vectori de reducere asociaţi buruienilor problemă, ca bolile şi dăunătorii comuni. Totodată nevoile de combatere a buruienilor problemă vor obliga fermierii români să utilizeze erbicide specifice, mult mai costisitoare şi (majoritatea) cu remanenţe notabile, care vor afecta semnificativ, atât costurile de producţie, cât şi calitatea materiilor prime alimentare şi furajere, prin creşterea conţinutului de reziduuri fitofarmaceutice”, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare „a făcut un apel la raţiune, în speranţa ca, la sfârşitul procesului de reglementare, în sesiunea plenară, Parlamentul European, să respingă amendamentul care se opune reautorizării substanţei active glifosat după 31 decembrie 2022”.
„Având în vedere rezultatul votului de ieri, 8 iunie, în plenului PE, pe raportul privind strategia UE pentru Biodiversitate pentru 2030 (atât pentru amendamente, cât şi pentru întregul raport), fermierii români, reuniţi în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, mulţumesc eurodeputaţilor PNL, PMP şi UDMR că au ţinut cont de apelul transmis de noi, sprijinind prin acest demers important, agricultorii şi cooperativele europene”, se spune în comunicatul citat.
Alianţa pentru Agricultură a menţionat rezultatul votului privind respingerea amendamentului: 14 voturi pentru – 10 PNL, 2 PMP şi 2 UDMR; 14 voturi împotrivă – 6 PSD, 2 Pro România şi 6 USR-PLUS; 2 abţineri – 1 PSD şi 1 PPU.
Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare au redat, de asemenea, punctul de vedere exprimat de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Copa-Cogeca.
„În România glifosatul este unul din erbicidele cheie (dată fiind caracteristica sa de erbicid cu acţiune totală, biodegradabil şi fără remanenţă), în elaborarea strategiilor fermierilor de reducere a pagubelor datorate buruienilor problemă: Shorgum halepense sp, Cirsium arvense, Xanthium strumerium, Aristolochia clematitis, Solanum niigrum, Abutilon theophrastii, Matricaria inodora, Cynodon dactylon, Arrhenatherum elatius, etc, buruieni invazive, specifice arealului de silvostepă şi stepă, a căror frecventă este relativ redusă (deocamdată), în regiunile agricole ale SM din Europa Centrală. Interzicerea/restricţionarea (probabilă în viitorul apropiat) a glifosatului la nivel european (iniţializată acum de Austria) va provoca agriculturii româneşti pagube greu de cuantificat, dat fiind faptul că acestea vor fi augmentate de alţi vectori de reducere asociaţi buruienilor problemă, ca bolile şi dăunătorii comuni”, se precizează în comunicat.
Conform sursei citate, incidenţa tot mai ridicată a modificărilor climatice asupra regiunilor agricole din Europa de Est şi Centrală induce condiţii de mediu asemănătoare în arealele agricole/silvice actuale, acestea evoluând ireversibil spre areale specifice climatului temperat continental excesiv.
Adoptarea acestor restricţii (interziceri de produse fitofarmaceutice) la nivelul reglementărilor comunitare pan-europene va pune în dificultate agricultura ţărilor din estul Europei, printre care se află şi România.
„În cel mai scurt timp, vor deveni vizibile repercusiunile interzicerii acestei substanţe, deoarece condiţiile agropedologice şi climatice din ţara noastră, precum şi fărâmiţarea terenurilor agricole şi slaba capitalizare a fermierilor autohtoni, favorizează infestarea masivă cu buruieni şi dăunători. În România, glifosatul este utilizat în principal între culturi, fiind nu doar o soluţie sigură şi ieftină, ci, de fapt, singura soluţie care face posibilă aplicarea tehnologiilor de agricultură conservativă pe care le recomandă şi promovează Comisia UE în meniul de sustenabilitate, pentru a reduce amprenta asupra mediului (eroziunea, compactarea, emisiile de CO2, etc.), timpul de lucru şi a creşte performanţă economică”, mai susţin reprezentanţii Alianţei.
Citește și despre Alianţa pentru Agricultură: Fermierii din România au în continuare mare nevoie de glifosat, accesînd acest link.
Interzicerea acestui produs, spun aceştia, şi lipsa alternativelor va presupune ca fermierii să aplice în loc de un tratament două-trei tratamente cu produse complementare, prin care să se obţină rezultate mai puţin eficiente, mult mai costisitoare, inclusiv în vegetaţie, când zboară polenizatorii, care cu siguranţă vor avea un impact negativ mai mare asupra mediului, costurilor de producţie şi produselor agroalimentare, care vor fi suportate de toţi consumatorii europeni.
„În speranţa conştientizării importanţei şi gravităţii rezultatului votului din 8 iunie 2021, fiind o dezamăgire pentru fermierii români, a venit momentul să arătaţi că mai meritaţi o şansă, arătând că vă pasă de rezilienţa sectorului agroalimentar şi de sustenabilitatea producerii de hrană de calitate superioară la preţuri accesibile pentru consumatori şi corecte pentru producătorii autohtoni”, se subliniază în comunicat.
Fermierii fac apel la preşedinţii partidelor politice din România să dispună ca, înainte de susţinerea punctelor de vedere şi votului exercitat de toţi europarlamentarii partidului pe care îl conduc, să fie consultat departamentul de agricultură, industrie alimentară şi servicii conexe al partidului şi organizaţiile profesionale de profil, pentru a prelua şi susţine punctele de vedere ale specialiştilor.
„Pentru că vorbim de sectorul care aprovizionează cu hrană populaţia, trebuie să rămână un sector sustenabil economic, strategic, de interes naţional, iar asta presupune ca, înainte de a-şi exprima puncte de vedere şi să voteze eurodeputaţii, să existe o consultare cu MADR, Reprezentanţa permanentă a României la Bruxelles, între eurodeputaţii de la toate partidele, ASAS şi organizaţiile profesionale de profil, pentru a se lua o decizie prin care să susţină unitar punctele de vedere, pentru a răspunde obligaţiei pe care o au, de a reprezenta România şi nu interesul altor state sau partide europene”, mai afirmă ei.
Sursa foto: foodprint.org
