Urmăreşte canalul Agrobiznes pe WhatsApp
Prazul este o legumă versatilă, apreciată pentru gustul său delicat și proprietățile nutritive. În acest articol, vom explora pașii pentru creșterea răsadului de praz, de la semănat până la plantare.
De ce prazul se cultivă prin răsad
Prazul este una dintre cele mai nepretențioase plante la stadiul de răsad. Și, de fapt, metoda are multe avantaje pentru această cultură.
Plantele ajung în parcele deja puternice, se dezvoltă rapid, se adaptează bine și dezvoltă tulpini mult mai groase și mai puternice. Astfel, producția de praz din răsaduri este mai mare.
Semințele de praz au un timp de menținere a capacității de germinare foarte lung – 30-32 de luni (cu o scădere treptată a acestor valori).
Tratamentul semințelor
În alegerea semințelor de praz, este important să se acorde atenție mai multor aspecte:
- durata de vegetație (maturare timpurie, medie și târzie);
- tehnica de cultivare recomandată;
- calitățile gustative;
- utilizarea prevăzută;
- încrederea și seriozitatea furnizorului.
Prazul are întotdeauna o variație mare în ceea ce privește dimensiunea semințelor. Merită să calibrați semințele înainte de a le semăna, dacă nu sunt uniforme.
Există diferite moduri de înmuiere și tratare a semințelor, dar întotdeauna este mai bine să urmați recomandările producătorului.
Pentru a accelera procesul cât mai mult posibil, mai ales când ați întârziat cu semănatul, se recomandă ca semințele să fie puse la încolțit.
Pentru a face acest lucru, le întindeți pe un șervețel umed, le lăsați într-un loc cald timp de câteva zile pentru a se umfla și a germina (aproximativ 3 zile).
Dar dacă nu dispuneți de timp sau dacă semănați mai devreme, o simplă înmuiere în apă caldă sau într-o soluție slabă de stimularea creșterii timp de 12-24 de ore înainte de semănat va fi suficientă.
Alegerea recipientului și a substratului
Prazul este una dintre acele plante cărora nu le place să le atingeți rădăcinile și nu se înrădăcinează bine, dacă chiar și rădăcinile mici sunt traumatizate.
Cel mai bine se cultivă în ghivece individuale sau ghiveci de turbă, în casete sau semănat la distanțe mai mari. Semănatul în recipiente comune necesită multă grijă la transplantare.
Pentru praz, doi factori sunt importanți:
- adâncimea containerelor (prazul își formează rădăcini puternice încă din stadiul de răsad și este de dorit să se prevadă containere cu o adâncime de cel puțin 10 cm);
- găuri de drenaj: prazul nu tolerează apa stagnantă și solul îmbibat cu apă.
Orice substrat universal nutritiv pentru răsaduri este potrivit pentru praz.
Semănatul prazului pentru răsaduri
Puteți începe semănatul prazului chiar și iarna – de la sfârșitul lunii ianuarie și pe tot parcursul lunii februarie – dar numai dacă este posibil să oferiți răsadurilor lumină suplimentară.
Semințele se seamănă de obicei în perioada martie-10 aprilie. Pentru praz nu se face repicarea răsadului, astfel semințele se seamănă rar.
Pentru cultivarea unui hectar de praz, sunt necesare 3-4 kilograme de semințe semănate pe suprafața de 150-200 de metri pătrați.
Semănatul prazului este destul de simplu:
- Se umplu recipientele cu substrat, umezindu-l ușor cu un pulverizator.
- Se distribuie semințele pe suprafața solului: 1-2 semințe pe celulă sau la o distanță suficientă pentru o repicare sigură (la cel puțin 2-3 cm distanță).
- Semințele se acoperă cu un strat de nisip sau substrat cernut de 5-10 mm grosime.
- Substratul semănat se pulverizează ușor cu un pulverizator.
- Recipientele se acoperă cu o folie.
Temperatura trebuie să rămână între 22-24 de grade până la apariția plantulelor. De îndată ce apar, temperatura trebuie scăzută la 16-18 grade Celsius timp de aproximativ o săptămână (cu o scădere noaptea cu încă 4-6 grade Celsius).
În viitor, pentru praz sunt destul de potrivite și temperaturi obișnuite ale camerei în timpul zilei, cu o scădere noaptea până la 12-15 grade.
Pentru praz alegeți numaidecât cel mai luminos loc sau organizați iluminarea artificială.
Înainte de plantare, descoperiți zilnic câte puțin răsadnițele unde ați produs răsadul pentru a-l căli.
Pentru a-i asigura un start bun, poate fi realizată mocirlirea răsadului (3 părţi de pământ, 2 părți de balegar descompus, iar apă se adaugă până se obţine o pastă de consistența smântânii) sau să se adauge stimulatori potriviți culturii.
Îngrijirea răsadului de praz
Pe parcursul întregii perioade de cultivare a răsadurilor, durata orelor de lumină naturală trebuie să fie de cel puțin 10, iar ideal de 11-12 ore.
Răsadurile de praz sunt udate cu atenție, evitând fluxurile puternice de apă, lăsând doar partea superioară a substratului să se usuce.
Periodic, merită să presărați pământ la baza răsadurilor pentru a întări tulpinile.
Îngrășăminte – cele mai discutabile în cultivarea prazului. Înainte de plantarea în sol, e bine să nu le folosiți.
Strategia clasică este de 2 hrăniri cu îngrășământ organic (la vârsta de 5-6 săptămâni și cu o săptămână înainte de plantarea pe parcele).
Pentru praz, singura modalitate de a dezvolta tulpini puternice și groase, în afară de mușuroire, este limitarea creșterii frunzelor superioare.
Puteți scurta ușor vârfurile sau puteți folosi metoda foarte populară de tăiere a plantelor de praz la o înălțime de 10 cm la fiecare 2 săptămâni.
Plantarea răsadurilor de praz în sol
Răsadurile de praz pot fi transplantate în sol deschis numai atunci, când riscul înghețurilor nocturne puternice a trecut.
De obicei, prazul se cultivă începând cu a treia decadă a lunii mai, iar în sere de la începutul lunii. Prazul este gata pentru plantare atunci, când atinge o grosime a tulpinii de circa 1-2 mm (și, de preferință, o înălțime de 12 până la 15 cm), cu cel puțin trei frunze (40-60 de zile în funcție de îngrijirea asigurată).
Alegerea unei parcele pentru praz este o sarcină simplă. Prazul este iubitor de soare și tolerant la vânt și îi place solul fertil de bună calitate.
Solul trebuie să fie afânat, bine drenat, fără cel mai mic risc de stagnare a apei și a umezelii. Reacția solului trebuie să fie aproape de neutră.
Solul se sapă adânc din toamnă, se aplică îngrășăminte organice (prazul reacționează bine la acestea).
Proporția standard de îmbunătățire a solului pentru această cultură este de aproximativ 5 kg de gunoi de grajd sau alte materii organice maturate și 20 g de îngrășământ mineral complex pentru fiecare metru pătrat de sol.
Pentru a îmbunătăți solul, este recomandat să se încorporeze rumeguș sau nisip grosier.
Prazul poate fi plantat pe parcelă după leguminoase, tomate, varză și nu mai devreme de 3 ani după orice specie înrudită (ceapă, usturoi). Prazul este bun în plantații mixte – cu căpșuni, salate sau legume rădăcinoase.
Răsadurile de praz se călesc timp de cel puțin 2 săptămâni înainte de plantare. Înainte de a le planta în sol, frunzele trebuie scurtate prin tăierea ușoară a vârfurilor.
Prazul se plantează în gropi individuale de aproximativ 12 cm adâncime și lățime, cu o distanță de aproximativ 10-12 cm între plante și 15-40 cm între rânduri.
Pe fundul găurilor de plantare se aplică o mână suplimentară de îngrășământ organic complet descompus.
Răsadurile sunt așezate strict vertical, astfel încât planta să fie bine ancorată în sol. Se lasă, însă cel puțin câțiva centimetri de tulpină afară până la frunzele inferioare.
Solul se tasează treptat, fixând tulpinile, dar fără a perturba aerarea. După ce s-a udat abundent, se mai presoară substrat, pentru a menține umiditatea.
Îngrijirea parcelelor
Udați prazul regulat, începând să o faceți la câteva zile după plantare, evitând umezeala, dar asigurând o umiditate stabilă a solului și de până la 3 ori pe săptămână în timpul verii.
Fertilizați de cel puțin 2 ori pe sezon, cu îngrășăminte organice sau minerale complexe.
Prazul nu tolerează concurența buruienilor în prima lună de la plantare. Afânarea solului este o procedură obligatorie.
La fel și începerea mușuroirilor, presărarea substratului la baza tulpinii pentru a forma o tulpină puternică albă (la o lună după plantare și de până la 4-5 ori pe sezon).
Răsadul de praz poate fi scurtat periodic cu o treime pentru a încuraja îngroșarea tulpinii. Scurtarea este de obicei eficientă la plantele slăbite sau cu o dezvoltare slabă (dacă tulpinile cresc normal, mușuroirea este suficientă).
Vezi și Cultivarea păstârnacului – sfaturi la semănat, îngrijire.
