La Romanian Agriculture Leadership Forum – RALF, cel mai complex eveniment din România dedicat marilor fermieri, investitori și lideri din agricultură, Ciprian Dascălu, economist șef și director de cercetare la BCR, a prezentat o analiză detaliată a sectorului agricol din România, subliniind principalele provocări și oportunități.
Acesta a evidențiat mai multe aspecte-cheie referitoare la productivitatea forței de muncă, finanțarea agriculturii, balanța comercială a produselor alimentare, investițiile străine și impactul fragmentării proprietăților asupra agriculturii.
Productivitatea și fragmentarea proprietăților agricole
Productivitatea forței de muncă în agricultură este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă România. În 2023, valoarea adăugată brută pe persoană angajată în agricultură reprezenta doar 23% din media UE27.
Această productivitate scăzută se datorează, printre altele, unui nivel ridicat în mod artificial al ocupării: din 1,77 milioane de persoane ocupate în agricultură, 1,54 milioane erau lucrători independenți și doar 230.000 erau angajați.
Fermele românești sunt fie foarte mici, fie foarte mari, lipsind segmentul de mărime medie, care este prezent în structura fermelor din Polonia și Franța.
Acest lucru afectează productivitatea și capacitatea de a atrage tineri în agricultură, având în vedere că sectorul rămâne unul dominat de o forță de muncă îmbătrânită, a specificat Ciprian Dascălu.
Ciprian Dascălu: România – cea mai expusă din UE la șocuri de oferte
România este cea mai expusă țară din UE la șocuri de ofertă pe zona de prețuri în agricultură din cauza ponderii mari a alimentelor în coșul de consum. Ponderea alimentelor în coșul de consum era de 29,9% în 2024, aproape de două ori mai mare decât media UE.
Această expunere se datorează unor factori precum seceta și întreruperile pe lanțul de aprovizionare, care pot avea un impact semnificativ asupra prețurilor interne.
Utilizarea suprafeței agricole și formarea administratorilor
Utilizarea suprafeței agricole în România este gestionată în principal de fermieri cu pregătire de bază sau doar experiență practică. Doar 17% dintre administratorii de exploatații au o formare agricolă completă, comparativ cu proporții mai mari observate în Franța și Polonia.
În România, 83% din terenul agricol este administrat de fermieri cu pregătire de bază, ceea ce limitează eficiența și productivitatea.
Agricultura românească este puternic orientată spre producția vegetală (73% producție vegetală / 27% producție animală), în timp ce agricultura UE este aproape egal împărțită între producția vegetală și cea animală (57% / 43%).
Finanțarea agriculturii și rolul fondurilor europene
Finanțarea agriculturii depinde în mare măsură de fondurile europene. Din 2007, România a primit peste 40 de miliarde de euro, devenind unul dintre principalii beneficiari ai politicii agricole comune a UE.
În schimb, investițiile străine directe (ISD) în agricultură sunt mai reduse comparativ cu alte sectoare, iar intensitatea acestora este scăzută.
În 2023, fiecare euro de valoare adăugată brută în agricultură a fost generat de un stoc de ISD de doar 0,18 EUR, semnificativ mai mic față de 0,85 EUR în industria prelucrătoare.
Stocul de ISD în agricultură a fost de 2,2 miliarde EUR în 2023. Spre deosebire de fondurile UE, care au fost relativ stabile de-a lungul anilor, ISD-urile au fost volatile. Intensitatea ISD în agricultură este mai redusă decât în alte sectoare.
Balanța comercială și impactul producției alimentare
Deficitul comercial pentru produsele alimentare a crescut la 3,3 miliarde de euro în 2023, reprezentând 1,0% din PIB, comparativ cu doar 300 de milioane de euro în 2013.
Această situație se datorează dezechilibrului cronic între oferta internă și cererea de alimente procesate, fructe și legume proaspete. Cerealele sunt principalul export de produse alimentare al României, având un rol esențial în echilibrarea balanței comerciale în anii cu recolte bune.
Cererea internă pentru produsele alimentare a fost impulsionată și de politicile fiscale și salariale implementate de guvern după 2014, ceea ce a dus la dublarea volumului vânzărilor cu amănuntul de alimente între 2014 și 2023.
Cu toate acestea, costurile cu energia și îngrășămintele au scăzut în ultimul an, în timp ce cheltuielile legate de întreținerea clădirilor și mașinilor au crescut ușor.
