Uniunea Europeană urmează să îşi rateze obiectivul stabilit pentru 2030, când 25% din terenurile agricole din UE ar trebui să fie cultivate ecologic, în pofida subvenţiilor în valoare de miliarde de euro acordate începând din 2014, arată un raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană (ECA).
Raportul ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea sprijinului acordat de UE pentru agricultura ecologică.
În strategia actuală se remarcă deficienţe semnificative. Nici viitorul de după 2030 nu arată mai grozav: zero viziune şi zero obiective pentru sectorul ecologic.
Suprafaţa de teren cultivată ecologic a crescut, graţie miliardelor de euro puse la dispoziţie anual de UE. Pe de altă parte, cerinţele şi nevoile sectorului nu sunt suficient luate în considerare.
Producţia ecologică rămâne astfel o piaţă de nişă, iar auditorii avertizează că sprijinul UE va rata probabil ţinta pe care şi-a fixat-o pentru acest sector.
„Agricultura europeană devine mai verde. Un rol esenţial în acest sens îl are agricultura ecologică. Pentru ca succesul să fie însă de durată, nu este suficient să mizăm totul pe creşterea suprafeţei de teren cultivate ecologic.
Trebuie să se facă mai mult pentru a sprijini sectorul în ansamblu, adică să se dezvolte piaţa şi să se stimuleze producţia.
Altfel, riscăm să creăm un sistem dezechilibrat, complet dependent de banii de la UE, în loc să favorizăm o industrie prosperă stimulată de consumatori informaţi”, a declarat Keit Pentus-Rosimannus, membra Curţii responsabilă de acest audit, în comunicat.
Auditorii au constatat că sprijinul PAC poate neglija obiectivele de mediu şi de piaţă. De exemplu, un fermier poate primi bani de la UE chiar dacă nu aplică standardele de rotaţie a culturilor sau de bunăstare a animalelor, care sunt principii de bază ale agriculturii ecologice.
Ba mai mult, s-a constatat că folosirea seminţelor neecologice pentru culturi ecologice este o practică răspândită, autorizaţiile obţinându-se uşor.
Potrivit auditorilor, nu există în prezent nicio modalitate de a măsura cum se manifestă în practică presupusele beneficii pentru mediu ale agriculturii ecologice.
Sprijinul PAC este acordat cu scopul de a-i despăgubi pe fermieri pentru costurile suplimentare şi pentru pierderea de venituri ca urmare a trecerii de la agricultura convenţională la cea ecologică.
Fermierii înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică nu sunt obligaţi să producă produse ecologice pentru a primi bani din partea UE. Ce înseamnă asta în practică? Piaţa producţiei ecologice rămâne foarte mică, doar 4 % din totalul pieţei alimentare din UE, se precizează în documentul citat.
La un nivel macro, auditorii UE pun sub semnul întrebării strategia UE în domeniu.
„Actualul plan de acţiune pentru acest sector a fost îmbunătăţit faţă de cel anterior, însă el nu conţine anumite elemente-cheie. Lipsesc obiective adecvate şi cuantificabile pentru sectorul ecologic şi nu s-au prevăzut modalităţi de măsurare a progresului”, se mai arată în comunicat.
În plus, auditorii subliniază că, pentru perioada de după 2030, nu există nicio viziune strategică, necesară de altfel pentru a aduce stabilitatea şi perspectiva pe termen lung de care sectorul are nevoie pentru a reuşi.
În practică, singurul obiectiv (neobligatoriu) pe care UE l-a stabilit pentru acest sector este de a creşte suprafaţa consacrată agriculturii ecologice.
Dezvoltarea acestui tip de agricultură şi ambiţiile privind extinderea sa diferă însă considerabil de la o ţară la alta atât de mult încât UE riscă să nu îşi atingă obiectivul de 25 % stabilit pentru 2030. Pentru a reveni pe drumul cel bun, ritmul adoptării practicilor agricole ecologice în Europa ar trebui să se dubleze, avertizează auditorii.
Agricultura ecologică este o componentă esenţială a Strategiei UE „De la fermă la consumator”.
Ea are un rol în îndeplinirea obiectivelor ambiţioase ale UE în materie de mediu şi climă. În perioada 2014-2022, prin politica agricolă comună (PAC), fermierii europeni au primit aproximativ 12 miliarde de euro pentru a trece la agricultura ecologică sau pentru a menţine practici agricole ecologice.
Totodată, 15 miliarde suplimentare sunt prevăzute până în 2027. Ritmul de adoptare a agriculturii ecologice variază însă semnificativ de la un stat membru la altul. În Ţările de Jos, Polonia, Bulgaria, Irlanda şi Malta, proporţia este sub 5% din suprafaţa agricolă, în timp ce Austria a depăşit 25%.
Agricultura ecologică urmăreşte să producă alimente utilizând substanţe şi procese naturale. Ea contribuie astfel la creşterea biodiversităţii şi la reducerea poluării apei, a aerului şi a solului.
În 2022, aproximativ 17 milioane de hectare erau utilizate pentru agricultura ecologică în UE, reprezentând 10,5% din suprafaţa agricolă utilizată totală.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.
