Putrezirea căpățânilor de varză este o problemă destul de răspândită, iar cauzele ce pot duce la putrezirea căpățânilor sunt diferite.
Factori ce favorizează putrezirea căpățânilor de varză
Excesul de umiditate – varza este o cultură iubitoare de umiditate. Este alcătuită din circa 90% apă, astfel încât apa este vitală pentru plantă: dacă lipsește umiditatea, varza va face căpățâni mai greu, iar cele care au început a se dezvolta, deja vor crește doar mici.
Totuși, prea multă umiditate are, de asemenea, un efect negativ asupra culturii: căpățânile încep să putrezească sau să crape. Pe vreme ploioasă, varza nu trebuie udată, deoarece este suficientă umiditate naturală pentru cultură.
În general, pentru varză se consideră optimă o umiditate a solului cuprinsă între 70-80%.
Când vremea este caldă și uscată, plantele se udă regulat, cel puțin o dată pe săptămână, folosind 13-15 litri de apă pe 1 metru pătrat.
Dacă vin ploi abundente, parcela cu varză va trebui să fie protejată nu de lipsă, ci de prea multă apă. În acest scop, construiți un adăpost temporar deasupra plantelor: puneți arcuri și întindeți folie.
Nu uitați să afânați solul cu regularitate. Acest lucru va permite umidității să se evapore mai activ, ceea ce va ajuta la salvarea rădăcinilor de la putrezire.
Lipsa luminii și a spațiului dintre rânduri – unul dintre principalii factori ce favorizează putrezirea căpățânilor de varză este alegerea unui loc greșit pentru parcelă.
Verzei îi plac zonele bine luminate – lipsa soarelui și umbra constantă pot favoriza putrezirea căpățânilor de varză. Parcela trebuie să fie amplasată într-o zonă deschisă, departe de garduri, construcții și arbori ce umbresc plantele.
Asigurarea densității planificate a culturii e foarte importantă, altfel plantele, vor fi predispuse la putrezire.
Dacă nu ați luat în considerare dimensiunea plantelor adulte, atunci când ați plantat răsadurile și ați lăsat prea puțin spațiu între răsaduri, acestea vor începe să sufere de lipsa de spațiu după câteva luni.
Distanta de plantare la varză între rânduri este de 60-70 cm și 25-30 cm între plante pe rând.
Dacă răsadurile sunt plantate dens, răriți-le – acest lucru va îmbunătăți iluminarea plantelor, circulația aerului în parcelă și va proteja plantele de putrezire.
O altă opțiune este să tăiați câteva dintre frunzele inferioare (cele mai mari) de la fiecare plantă.
Îngrășăminte excesive cu azot – excesul de azot are impact asupra păstrării fructelor: multe culturi, inclusiv varza, se păstrează mai prost. Cu toate acestea, excesul de îngrășăminte cu azot poate duce și la o altă problemă – putrezirea verzei abia răsărite.
Din acest motiv, îngrășămintele pe bază de potasiu și fosfor ar trebui să fie în centrul atenției în a doua parte a vegetației.
Boli la varză ce provoacă putrezirea căpățânilor
Bolile pot provoca, de asemenea, putrezirea frunzelor la varză, cea mai frecventă fiind Putregaiul moale-umed produs de Erwinia carotovora.
De obicei, primele semne ale bolii apar spre sfârșitul verii. Dezvoltarea bacteriozei este favorizată de vremea caldă și ploioasă, care duce la un exces de umiditate în sol.
Boala se dezvoltă rapid și cuprinde toată căpățâna în cazul prezenței umidității. Se formează o masa mucilaginoasă. Atacul poate continua și în depozit, dacă temperaturile sunt menținute între 20-25 grade Celsius.
Căpățânile se înmoaie, un miros neplăcut de putrefacție emană. Uneori, semnele externe ale bolii nu se manifestă în niciun fel și numai după ce o tăiați, în interiorul căpățânii puteți vedea putregaiul.
Putregaiul alb la varză provocat de Sclerotinia sclerotiorum la fel poate provoca putrezirea căpățânilor.
Apare pe frunzele care sunt în contact cu solul sau pe tulpină, dar în caz de atac sever, căpățâna toată e acoperită de un putregai apos-alb, însoțit ulterior de o pâslă neagră (când se dezvoltă scleroții).
Putregaiul negru la frunzele de varză – Xanthomonas campestris este o altă boală ce provoacă putrezirea.
În primele faze de vegetație pe frunze apar niște pete mici, umede, care apoi se brunifică. Totodată, apar niște leziuni de culoare galbenă, sub formă de litera V.
Apoi, acestea se usucă și devin cafenii sau maro. Zonele afectate se usucă, se usucă și măduva coceanului. Boala evoluează în condiții de umiditate.
Principalele măsuri pentru a evita dezvoltarea bolilor la varză:
- Dezinfectarea solului. O dată la 3-4 ani, este indicat să aduceți acolo pământ proaspăt.
- Dezinfectarea semințelor împotriva agenților patogeni prin încălzirea lor în apă caldă la o temperatură de plus 40–45°C timp de 20 de minute, urmată de o clătire rapidă cu apă rece timp de 2–3 minute. Tratarea semințelor cu produse cu efect fungic sau antibacterian.
- Menținerea temperaturii optime la cultivarea în teren protejat. Umiditatea solului trebuie menținută la nivelul de 70-75%. Răsadurile trebuie udate numai cu apă, a cărei temperatură este egală cu temperatura solului din sere sau solarii.
- Dacă sunt depistate plante bolnave, acestea sunt îndepărtate.
- Recultivarea verzei și a altor culturi din aceeași familie pe același loc este recomandată nu mai devreme decât după 3-5 ani. Cei mai buni premergători pentru varză sunt cartoful, castravetele, ceapa, leguminoasele, morcovul.
- Reducerea acidității solului.
- La plantarea răsadurilor, este necesar să se respecte densitatea optimă a plantelor.
- După recoltarea verzei, toate resturile sunt îndepărtate și distruse.
