Rapița este o cultură atractivă pentru fermieri, generându-le și primii bani în ferme. Pe de altă parte, lucru valabil pentru toate culturile, necesită un asolament echilibrat astfel încât să-și valorifice la maxim potențialul și să nu afecteze creșterea altor culturi.
În acest articol, expertul Corteva Agriscience Andrei Ciocoiu explică de ce nu este recomandată cultivarea porumbului după rapiță și ce efecte negative pot apărea în acest caz.
Din sfaturile generale, cea mai sigură recomandare este să nu se semene porumbul după o cultură Brassicacee și din cauza riscului de deficit de P și de întârziere a creșterii porumbului.
În plus, studiile confirmă că semănatul porumbului după Brasicacee poate duce la apariția unui porumb cu deficit de fosfor. La începutul dezvoltării porumbului, ciupercile formând micorize ajută cultura cu aproximativ 80% din absorbția fosforului.
Micorizele contribuie la creșterea volumului rădăcinilor, permițând porumbului să absoarbă mai mulți nutrienți mult mai repede. Cu toate acestea, rapița nu este o gazdă pentru micoriză, astfel încât, atunci când porumbul este plantat după canola, ciupercile trebuie să se recolonizeze în sol din spori, deoarece nu se mențin cu rădăcinile de rapiță.
Un indicator cheie al afectării porumbului de acest premergător e reprezentat de tulpinile scurte, slabe și inegale. Tulpinile și frunzele plantelor tinere de porumb pot avea, de asemenea, o culoare purpurie, ceea ce reprezintă un semn de deficiență de fosfor.
Potrivit lui Andrei Ciocoiu, fără a lua în calcul deficitul de apă, startul culturii de porumb după rapiță va fi afectat.
Dacă, totuși, fermierii sunt forțați să cultivați porumbul după rapiță, cu toate că specialistul nu recomandă, ar trebui luate în calcul câteva aspecte:
- semințele de porumb trebuie tratate înainte de semănat cu un îngrășământ foliar;
- administrarea îngrășămintelor complexe se face lângă rândul de semințe. Altfel, insuficiența de fosfor în această zonă va afecta mult porumbul;
- realizarea unei lucrări minime a solului, evitarea răsturnării brazdei. Rădăcinile vor fi mai prezente în profunzime, iar la trecerea cu discurile, câștigăm ceva timp pentru pornirea porumbului în vegetație.
Rapița întrerupe ciclul bolilor cerealelor păioase. Pătările, fuzarioza și altele apar mai des în rotațiile scurte ale cerealelor. În plus, descompunerea reziduurilor de rapiță, bogate în glucozinolați, duce la producerea de compuși toxici care pot inhiba ciupercile stocate în sol.
Dintre elementele minerale, rapiță ale cele mai mari consumuri de K₂O, N, P₂O₅, S, Mg, Ca şi B. Pentru o producţie de 100 kg semințe și producție secundară, după diferiți autori, rapița consumă 5-7 kg azot, 3,5-5,5 kg fosfor, 3,5-10 kg K2O, 4-5 kg calciu, 2-3 kg sulf etc.
Planta de porumb este o mare consumătoare de azot şi potasiu. Pentru formarea unei tone de boabe şi a cantităţii respective de masă vegetală, hibrizii de porumb înalt productivi extrag din sol 23-28 kg de azot, 10-14 kg de fosfor şi 23-35 kg de potasiu.