Actualmente, calitatea producţiei de struguri de masă nu este opţiune, ci un imperativ.
După mai mulţi autori, sarcina de bază a viticulturii este de a găsi modelul optim de activitate a plantei:
- numărul optim de struguri şi lăstari;
- repartizarea uniformă a lor în spaţiu;
- determinarea Suprafeţei optime pentru a primi recoltă maximă, fără a pierde din calitate.
Sarcina optimă a butucului
Sarcina optimă a butucului sau încărcătura cu rod – este cea unde poţi primi recoltă maximă, fără ca să sufere calitatea strugurilor (masa strugurelor, a bobiţei, uniformitatea, % de substanţe uscate).
Cantitatea şi calitatea recoltei la strugurii de masă se programează în fiecare an şi se face în mai multe etape:
- I – tăierea în uscat – se determină numărul de ochi la butuc;
- II – plivitul lăstarilor – se determină numărul de lăstari la butuc;
- II – răritul inflorescenţelor – se determină numărul de struguri la butuc.
Detalii despre Plivirea lăstarilor la vița de vie. și rărirea inflorescențelor.
Despre tăieri la vița de vie
Tăierea în uscat este un „rău necesar”, este „rău”, deoarece reduce durata de viaţă a butucului și „necesar” – deoarece doar prin intermediul ei putem soluţiona multe probleme.
Este o lucrare prin intermediul căreia anual se reduce numărul de coarde şi sunt scurtate cele rămase.
Fără tăiere, viţa de vie, fiind liană, formează lăstari lungi cu mulţi struguri, de dimensiuni mici, cu puţin zahăr, îndepărtându-şi treptat organele vegetative şi generative de sistemul radicular.
Tăierea în uscat este prima etapă de reglare a încărcăturii de rod calculată, ea se determină în funcție de recolta planificată, fertilitatea embrională şi starea ochilor după iernare în fiecare an şi pentru fiecare soi aparte.
Reglarea are loc prin modificarea numărului şi lungimii corzilor de rod.
Scopul efectuării tăierii în uscat:
- formarea butucilor;
- accelerarea fructificării;
- stabilirea sau asigurarea unei recolte optime;
- crearea condiţiilor favorabile de combatere a bolilor şi dăunătorilor sau de protecţie a butucilor de îngheţuri şi ger, etc.
Tăierea în uscat presupune soluţionarea următoarelor probleme:
- reglarea polarităţii longitudinale – tendinţa (fiind liană) creşterii mai viguroase a lăstarilor, frunzelor şi strugurilor amplasate în zone mai îndepărtate a butucului;
- reglarea proceselor de creştere şi fructificare – prin stabilirea încărcăturii cu rod (există o multitudine de studii, unde se demonstrează influenţa directă a sarcinii asupra cantităţii şi calităţii recoltei);
- distribuirea în spaţiu a organelor butucului;
Actualmente se utilizează 4 siteme de limitare a polarităţii:
- tăierea scurtă;
- arcuirea corzilor tăiate lung;
- deşteptarea ochilor unghiulari;
- tăierea mixtă, cu formarea verigii de rod.
Primele 3 sisteme se practică ocazional, în unele regiuni viticole, forme speciale şi doar pentru unele soiuri.
Cea mai des utilizată în practica viticolă, inclusiv şi condiţiile noastre, este tăierea mixtă cu formarea verigii de rod, care constă în formarea unui cep de înlocuire de 2-4 ochi şi una sau două corzi de rod de 5 – 16 ochi, situate mai sus de cep.
Cepul de înlocuire reprezintă „viitorul” – de pe el formându-se lăstarii necesari pentru formarea noilor verigi de rod, coarda de rod fiind „prezentul” – asigurând sarcina de rod pentru sezonul curent.
Cum determinăm încărcătura optimă cu rod a butucilor
În practica viticolă, există mai multe metode de apreciere sau determinare a încărcăturii optime de rod a butucului (Mihailiuc I., Ionev S., Perstniov N., ect. ), de obicei, exprimate în ochi la ha sau la butuc, însă una din cele mai utilizate este cea a lui Merjanian A.:
Y = R pl / N but. x Gstr x Cfr x (1 – %afect.)
- Y – încărcătura, ochi/butuc;
- Rpl – recolta planificată, kg/ha;
- N but. – numărul de butuci la 1 ha;
- G str.- greutatea medie a strugurelui, kg;
- Cfr – coeficientul relativ de fertilitate – numărul de struguri raportate la numărul de ochi;
- % afect.- procentul de ochi pierduţi.
În această formulă, pe de o parte se reflectă toţi factorii ce influenţează recolta (densitatea butucilor; Greutatea str., fertilitatea ochilor, rezistenţa la iernare), iar pe de altă parte calculul se începe cu scopul final – Recolta planificată şi Calitatea ei (Greutatea strugurelui, inclusiv a bobiţei).
Recolta planificată depinde de mai mulţi factori, dintre care doi de importanţă majoră: utilizarea radiaţiei fotosintetic active (RFA) şi disponibilitatea apei.
Datele lui Stoev ne arată că din cauza energiei solare utilizate, de exemplu în condiţiile Moldovei, poţi obţine cu 20-30 % o recoltă potenţială mai mică comparativ celor din Italia, California, Turcia.
În acelaşi timp, demonstrează că, în condiţiile folosirii radiaţiei fotosintetic active (RFA) – 0,5-1,0 % poţi obţine o recoltă de 10-12 t/ha (în cazul structurii spalier vertical orizontal), iar la RFA 2-3% – 25-35 t/ha (ceea ce ne poate oferi structurile inovative Gable sau Y, Pergola).
Pe de altă parte, viţa de vie necesită 300-400 m3 de apă pentru producerea a 1 t (1000kg) de struguri, adică, de exemplu, în condiţiile de precipitaţii anuale de 450 mm, putem obţine 12– 14 t/ha.
În concluzie, putem afirma că fără o structură inovativă (Pergola, Gable) şi irigare nu putem planifica o recoltă mai mare de 12-14 t/ha, iar cu o structură inovativă şi în funcție de disponibilitatea apei – maxim 30 t/ha.
Exemple de determinare a sarcinii butucului la vița de vie:
Aşadar, suprapunând toate datele în formulă, putem modela cantitatea şi calitatea recoltei prin determinarea sarcinii butucului:
Exemplu:
Se dă: Soiul Moldova, schema de plantare 3,0×1,5m, fără irigare.
- R pl. = 12000 kg/ha;
- Cfr = 1,0;
- Gr str.= 0,33 kg;
- N but. = 2222 but/ha;
- % afect = 20 % (0,2);
Y = 12000/2222*1,0*0,33*(1,0-0,2) = 20,5 ochi/butuc.
Trebuie de menţionat că, astfel de calcule se pot aplica la soiurile tehnice şi cele de masă cu greutatea medie a strugurelui mai mică de 350 g (Moldova, Ialovenschii ustoicivâi, Jupiter, etc), iar în cazul soiurilor cu greutatea medie mare, trebuie să luăm în considerare că pentru 1 kg de struguri avem necesitate de 1-1,5 m2 de suprafaţă foliară, adică de 2-3 lăstari.
Exemplu: Soiul Arcadia (Victoria, Italia)
- R pl.= 12000 kg/ha;
- Gr str. = 0,9 kg;
- N but. (schema 3,0×1,5) = 2222 but/ha;
- % afect = 20 % (0,2);
- pentru 1 strugure avem nevoie de 3 lăstari
- M1 (cantitatea de producţie la butuc)= R pl./N but.= 12000/2222 = 5,4 kg/butuc;
- N1 (numărul de struguri la butuc) = M1/G str. = 5,4/0,9 = 6 struguri/butuc;
- N 2 (numărul de lăstari necesari) = 6 str. x 3 lăstari = 18 lăstari;
Y (numărul de ochi) = N2/(1-% afect.) = 18/0,8= 22,5 ochi/butuc.
Lungimea coardei se calculează în funcție de numărul de cepuri pe butuc şi coarde.
Exemplu 1: 6 cepuri, 4 coarde
22,5-(6 cepuri*2 ochi)/4 coarde=2,6 ochi, adică lungimea de tăiere a coardei de rod recomandată este de 2-3 ochi.
Exemplu 2: 4 cepuri, 2 coarde
22,5-(4 cepuri*2 ochi)/ 2 coarde=7,25 ochi, adică lungimea de tăiere a coardei de rod recomandată este de 7-8 ochi.
Lăsarea unui număr mai mic de verigi, presupune o tăiere mai agresivă, pe de o parte, însă ne permite să efectuăm o tăiere mai lungă, pe de altă parte, astfel având posibilitatea să obţinem struguri cu potenţial mai mari din ochiurile situate mai sus pe coardă.
Trebuie de menţionat că, consecinţele negative ale suprascarcinii asupra calităţii producţiei sunt mai evidente la sectoarele neirigate şi sunt atestate la toate soiurile de masă prin:
- diminuarea greutăţii medii a strugurilor şi a bobiţelor;
- reţinerea coacerii, uneori ofilirea strugurilor în perioada de coacere în pârgă (Arcadia, Superextra);
- colorarea neuniformă a strugurilor, îndeosebi a celor cu bobiţe de culoare roză sau neagră (Codreanca, Dunav, Chişmiş lucistâi, Flame Seedless, Crimson Seedless);
- slăbirea butucului, ce se manifestă prin diminuarea fertilităţii mugurilor şi nematurarea coardelor -diminuarea rezistenţei faţă de condiţiile neprielnice din perioada de repaus (temperaturi joase din iarnă);
