Tuberculii vechi de cartofi care nu mai pot fi consumați pot fi compostați, mai ales că această metodă poate fi realizată în mai multe moduri, inclusiv în vase speciale având cantități mici.
Totuși, se spune, că cartofii nu trebuie aruncați niciodată în grămada de compost. În acest articol discutăm despre cum să compostăm cartofii nepotriviți pentru consum.
De ce nu ar trebui să aruncați cartofii direct în grămada de compost?
De fapt, cartofii vechi pot fi compostați, dar numai după o pregătire corespunzătoare. Dacă aruncați tuberculii în grămada de compostat cum sunt, cu siguranță vor prinde rădăcini.
Cartofii vor crește apoi treptat prin grămada de compost. Va fi foarte greu să scăpați de un astfel de „cadou”. Chiar și o bucată mică de tubercul cu ochi poate germina în compost.
O altă problemă este că cartofii pot avea diferite boli, inclusiv mană (Phytophthora infestans).
Ca regulă generală, compostați numai materialul vegetal despre care știți că nu are boli și ardeți sau distrugeți materialul vegetal care a fost infectat. Acest lucru vă va ajuta să vă păstrați grămada de compost liberă de toate bolile.
Mana este o infecție fungică, care afectează atât tomatele, cât și cartoful. Sporii se pot transmite de la sezon la sezon, iernând pe țesutul vegetal viu. Tuberculii infectați sunt o gazdă ideală.
Boala apare pe lăstari, frunze şi pe tuberculi. Primele simptome se observă pe frunze, prin lunile mai–iunie, de obicei înaintea înfloritului. Pe faţa superioară a frunzei apar pete gălbui, la început mici, cu un contur neclar, mai numeroase către marginea frunzei.
Petele se măresc treptat, devin brune la culoare, apoi brun-negricioase şi sunt înconjurate de o dungă galbenă, cu margini regulate şi difuze. Se pot uni, brunificarea se întinde pe toată suprafaţa frunzelor, care se usucă şi se răsucesc.
Pe partea inferioară a frunzelor sub petele formate apare un puf deschis la culoare.
Dacă procesul nu este oprit, fitoftoroza poate distruge o parte semnificativă a culturii de cartof și tomate. Tuberculii suspecți nu trebuie adăugați în compost.
Cu toate acestea, adăugarea de cartofi vechi la grămada de compost poate transforma cartofii necomestibili în mulci bogat în nutrienți. Tuberculii moi conțin multă umiditate și, ca și alte resturi de legume și fructe din bucătărie, sunt o sursă excelentă de azot.
Astfel de ingrediente în compost oferă hrană pentru compostare microorganismelor, care folosesc materii organice bogate în azot pentru a crește și a se reproduce.
Bolile cartofului: Cum se determină – foto și descriere.
Cum adăugăm corect cartofii în compost?
Pentru a evita încolțirea cartofilor în groapa de compost aceștia pot fi trecuți printr-o zdrobitoare sau tăiați mărunt. Pasta obținută poate fi aruncată în siguranță în compost, fără să vă faceți griji cu privire la germinare.
Același lucru se poate face și cu alte legume necomestibile. Zdrobiți-le, astfel încât descompunerea să aibă loc mult mai repede.
În acest fel, puteți pregăti mai repede compostul pentru a fi adăugat în grădină. În plus, prin fărâmițarea legumelor veți economisi mult spațiu în composter.
Cojile de cartofi pot fi puse la compostare, deoarece putrezesc rapid, fără a exista riscul de regenerare (deși rămâne valabilă aceeași problemă legată de virusuri/boli).
Frunzele și tulpinile de cartof pot fi folosite pentru compost. Tăiați-le în bucăți mici înainte de a le adăuga la grămadă, deoarece au nevoie de mai mult timp pentru a se descompune. Dacă observați semne de boli pe cartof, este mai bine să îndepărtați vrejurile de pe parcelă și să le dați foc.
Pentru a simplifica procesul de compostare a cartofilor și a minimiza potențialele probleme, acoperiți cartofii cu un strat de resturi bogat în carbon:
- paie
- rumeguş
- așchii de lemn.
Stratul ar trebui să aibă o grosime de 5-10 cm, ceea ce accelerează compostarea, făcând deșeurile bogate în azot mai accesibile microbilor iubitori de oxigen, care lucrează în grămada de compost.
Când adăugați cartofi vechi în compost, asigurați-vă, că componentele care conțin azot, inclusiv cartofii, nu reprezintă mai mult de jumătate din totalul deșeurilor. Restul trebuie să fie format din materiale organice bogate în carbon.
Ele oferă bacteriilor, care digeră compostul energia de care au nevoie pentru a descompune toate substanțele biodegradabile.
Pentru a accelera compostarea, mențineți grămada de compost umedă. Amestecați deșeurile cu o furcă o dată sau de două ori pe săptămână, pentru a vă asigura, că grămada primește suficient oxigen.
Puteți evita răspândirea bolilor când compostați resturile de legume luați câteva măsuri simple de precauție:
- Nu compostați cartofii sau alte legume care prezintă simptome de boli.
- Când adăugați coji de cartofi în grămezile de compost, îngropați-le adânc, pentru a preveni creșterea ochilor.
- Utilizați ingredientele corecte atunci, când vă creați grămada de compost. Acestea includ suficient aer, apă, părți „verzi” și „maro”. „Verde” include resturi de bucătărie din fructe și legume, zaț de cafea și ceai, buruieni și iarbă. „Maro” sunt componente pe bază de lemn: rumeguș, frunze uscate și hârtie.
Asigurați-vă, că grămada de compost rămâne umedă tot timpul. Amestecați la fiecare câteva săptămâni.
Urmând acești pași, veți menține grămada de compost activă și suficient de caldă pentru a ucide sporii fungici. În acest caz, adăugarea cojilor de cartofi la grămezile de compost este complet sigură.
Citiți mai multe despre Cum se face compostul: utilizăm resturi vegetale din grădină pentru a obține îngrășământ organic.
