Dezbaterea proiectului pentru noul Cod Silvic trebuie să continue şi să aşeze sectorul pădure-industrii bazate pe lemn pe o traiectorie clară către obiective în concordanţă cu principiile europene şi ţintele de mediu, economice şi sociale asumate de România, susţin reprezentanţii Prolemn.
În dezbaterea pe Codul Silvic, Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn a propus o viziune, cu obiective, şi o traiectorie pentru gestionarea durabilă a pădurilor şi valorificarea superioară a resursei de lemn.
În ceea ce priveşte viziunea 2030, au fost propuse unele ţinte pentru sectorul pădure – lemn, bazate pe păduri gestionate durabil, indiferent de tipul de proprietate în România, şi pe utilizarea responsabilă a lemnului pe scară largă, în construcţii, energie şi alte aplicaţii industriale.
Conform sursei citate, pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei.
În prezent, domeniul pădurilor şi industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 7,1 miliarde de euro, cu o pondere în PIB-ul României de 3,5% şi exporturi în valoare de 3,5 miliarde de euro anual.
Din punct de vedere social este importantă asigurarea securităţii energetice pentru cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu biomasă (lemn de foc).
Utilizarea biomasei agricole şi forestiere este o uriaşă oportunitate de decarbonare şi de reducere a costurilor în acest segment de activitate, oportunitate şi mai pregnantă în contextul crizei de aprovizionare cu gaze şi petrol. În prezent, biomasa furnizează 60% din energia regenerabilă produsă în România – dublu faţă de Hidroelectrica.
În Europa, dar şi în România, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se foloseşte în sectorul rezidenţial, pentru încălzire şi răcire, în principal în gospodăriile populaţiei. În România, aproape jumătate din gospodării sunt încălzite cu lemne. Indiferent de resursa energetică folosită – cărbune, gaz, biomasă, nuclear – dacă se foloseşte exclusiv pentru producţia de energie electrică, randamentul este de doar 30%. Energia termică rezultată, restul de 70%, se iroseşte. Pur şi simplu se aruncă în aer – prin mari rezervoare de răcire sau în cazul energiei nucleare, prin sistemul de răcire cu apă.
Astfel, energia din biomasă, la costurile actuale ale gazului pe piaţă, este de 3-4 ori mai ieftină decât energia din gaz, cu beneficii uriaşe adiacente prin efect de substituţie şi evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.
Conform sursei citate, 1 milion mc biomasă lemnoasă se poate înlocui cărbunele în CET-urile din oraşele mari din România, cu beneficii sociale, economice şi de mediu imense.
În orizont 2030, printr-un program naţional de creştere a eficienţei energetice în sectorul rezidenţial, prin promovarea termoşemineelor şi a peleţilor şi direcţionarea resursei eliberate către centrale în cogenerare, se poate dubla cantitatea de energie obţinută din acelaşi volum consumat actual de biomasă, cu eliminarea completă a cărbunelui şi gazului. De altfel, dublarea cantităţii de energie din biomasă este şi obiectivul asumat la nivel european până în 2050.
Totodată, până în 2040, rata de colectare a produselor pe bază de lemn poate atinge 90% faţă de 50% în prezent, contribuind cu 70% din reutilizarea tuturor materialelor reciclabile, în linie cu obiectivele europene.