33.9 C
București
joi, 13 iunie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleProlemn: Proiectului noului Cod Silvic îi lipsesc obiectivele, solicitate prin regulamente europene

Prolemn: Proiectului noului Cod Silvic îi lipsesc obiectivele, solicitate prin regulamente europene

Dezbaterea proiectului pentru noul Cod Silvic trebuie să continue şi să aşeze sectorul pădure-industrii bazate pe lemn pe o traiectorie clară către obiective în concordanţă cu principiile europene şi ţintele de mediu, economice şi sociale asumate de România, susţin reprezentanţii Prolemn.

„Pe fond, apreciem că proiectului noului Cod Silvic îi lipsesc obiectivele, unele solicitate prin regulamente europene. Modalitatea europeană de a reglementa: studii de fundamentare şi de evaluare de impact, stabilire de obiective pe baza studiilor de fundamentare, traiectorii pentru atingerea obiectivelor, măsuri de implementare şi asigurarea finanţării. În România, raportul Curţii de Conturi arată că Ministerul Agriculturii nu a făcut nimic pentru identificarea terenurilor degradate, fără folosinţă agricolă, care ar putea fi valorificate prin împădurire. Cum vom atinge obiectivele de combatere a schimbărilor climatice şi a deşertificării cu astfel de lipsă de obiective şi viziune?”, a susţinut Cătălin Tobescu, Prolemn.

În dezbaterea pe Codul Silvic, Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn a propus o viziune, cu obiective, şi o traiectorie pentru gestionarea durabilă a pădurilor şi valorificarea superioară a resursei de lemn.

În ceea ce priveşte viziunea 2030, au fost propuse unele ţinte pentru sectorul pădure – lemn, bazate pe păduri gestionate durabil, indiferent de tipul de proprietate în România, şi pe utilizarea responsabilă a lemnului pe scară largă, în construcţii, energie şi alte aplicaţii industriale.

Conform sursei citate, pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei.

„Suprafaţa pădurilor României, stocul de masă lemnoasă pe picior, starea de sănătate a pădurilor sunt pe un trend pozitiv. Susţinerea unui management durabil al pădurilor prin programe de finanţare este redusă, România alocând sub 1% din Planul Naţional Strategic pentru domeniul pădurilor faţă de o medie europeană de 5%. Gradul de acoperire cu păduri, de 29%, este departe de optim. Oportunitate imediată: creşterea suprafeţei fondului forestier prin programe de incluziune a celor 500.000 ha de păşuni împădurite, în curs de regenerare naturală. În decurs de 20 de ani, acestea ar putea ajunge la gradul de biodiversitate al pădurilor naturale, dacă ar fi protejate prin includerea în fond forestier”.

În prezent, domeniul pădurilor şi industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 7,1 miliarde de euro, cu o pondere în PIB-ul României de 3,5% şi exporturi în valoare de 3,5 miliarde de euro anual.

„Prin creşterea valorii adăugate şi diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcţii şi creşterea gradului de reciclare al lemnului, volumul şi valoarea produselor din lemn poate fi dublată, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada 2005 – 2020”, se mai spune în comunicat.

Din punct de vedere social este importantă asigurarea securităţii energetice pentru cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu biomasă (lemn de foc).

Utilizarea biomasei agricole şi forestiere este o uriaşă oportunitate de decarbonare şi de reducere a costurilor în acest segment de activitate, oportunitate şi mai pregnantă în contextul crizei de aprovizionare cu gaze şi petrol. În prezent, biomasa furnizează 60% din energia regenerabilă produsă în România – dublu faţă de Hidroelectrica.

În Europa, dar şi în România, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se foloseşte în sectorul rezidenţial, pentru încălzire şi răcire, în principal în gospodăriile populaţiei. În România, aproape jumătate din gospodării sunt încălzite cu lemne. Indiferent de resursa energetică folosită – cărbune, gaz, biomasă, nuclear – dacă se foloseşte exclusiv pentru producţia de energie electrică, randamentul este de doar 30%. Energia termică rezultată, restul de 70%, se iroseşte. Pur şi simplu se aruncă în aer – prin mari rezervoare de răcire sau în cazul energiei nucleare, prin sistemul de răcire cu apă.

„Din această cauză, în toate directivele europene se încurajează centralele în cogenerare, cu producţie concomitentă de energie termică şi electrică, care au randamente totale termic + electric de peste 80%. Distrugerea, în România, a sistemelor de încălzire centralizată, bazate pe CET-uri în cogenerare de înaltă eficienţă, este o mare pierdere, cu costuri economice şi de mediu, un trend care trebuie inversat. Iar marea oportunitate de energie regenerabilă, verde, este biomasa forestieră şi agricolă, evaluată în studiile naţionale la un potenţial de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricolă”, susţin reprezentanţii Prolemn.

Astfel, energia din biomasă, la costurile actuale ale gazului pe piaţă, este de 3-4 ori mai ieftină decât energia din gaz, cu beneficii uriaşe adiacente prin efect de substituţie şi evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.

„Concluzia simplă: este necesară utilizarea biomasei pentru încălzirea populaţiei. Sectorul rezidenţial este segmentul neglijat în strategia energetică a României, focalizată aproape exclusiv pe energie electrică, şi în PNRR, cu oportunitatea imensă a folosirii biomasei agricole şi forestiere în centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei şi a reduce costurile, în loc să subvenţionăm cu miliarde de euro anual industria energiei pe combustibili fosili, cu agravarea permanentă a problemelor şi creşterea costurilor prin creşterea preţului certificatelor de carbon, deci a penalizărilor, oportunitatea imensă este biomasa agricolă şi forestieră”, precizează reprezentanţii Prolemn.

Conform sursei citate, 1 milion mc biomasă lemnoasă se poate înlocui cărbunele în CET-urile din oraşele mari din România, cu beneficii sociale, economice şi de mediu imense.

În orizont 2030, printr-un program naţional de creştere a eficienţei energetice în sectorul rezidenţial, prin promovarea termoşemineelor şi a peleţilor şi direcţionarea resursei eliberate către centrale în cogenerare, se poate dubla cantitatea de energie obţinută din acelaşi volum consumat actual de biomasă, cu eliminarea completă a cărbunelui şi gazului. De altfel, dublarea cantităţii de energie din biomasă este şi obiectivul asumat la nivel european până în 2050.

Totodată, până în 2040, rata de colectare a produselor pe bază de lemn poate atinge 90% faţă de 50% în prezent, contribuind cu 70% din reutilizarea tuturor materialelor reciclabile, în linie cu obiectivele europene. 

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›

APIA primește Cereri de ajutor de stat pentru Servicii de silvomediu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada 17 aprilie - 26 iunie...

Agent Green consideră că Noul cod silvic aprobat de Guvern este un atentat brutal la siguranţa naţională

Noul Cod silvic reprezintă un atentat brutal la siguranţa naţională, pune în pericol pe absolut toţi cetăţenii ţării şi...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole