România va primi cea mai mică sumă din compensaţiile acordate de Comisia Europeană pentru fermierii afectaţi de importurile de cereale din Ucraina, comparativ cu Polonia şi Bulgaria, dar vom continua demersurile pentru a suplimenta sumele pentru fermierii români, susţine prim-vicepreşedintele PNL, Dan Motreanu.
„Sunt dezamăgit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensaţiilor pentru fermierii români afectaţi de importurile de grâne din Ucraina. Din primele informaţii, ţara noastră va primi cea mai mică sumă, de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care primeşte 30 de milioane de euro şi Bulgaria, care primeşte 16 milioane de euro.
Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei ţări. România este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin ţara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina”, a scris, joi pe Facebook, Dan Motreanu.
El consideră că lucrurile pot fi schimbate, pe baza argumentelor, întrucât fermierii români sunt dezavantajaţi de concurenţa cerealelor provenite din Ucraina.
„Vom continua demersurile pentru a suplimenta sumele pentru fermierii români. Recent, am solicitat Comisiei Europene, împreună cu colegul meu Daniel Buda, măsuri pentru sprijinirea producătorilor români de cereale. Ni s-au alăturat colegii din grupul PPE România şi o serie de eurodeputaţi din statele învecintate.
Chiar zilele acestea, am obţinut promisiunea sprijinului pentru fermierii români, din partea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea de la grupul PPE. Susţinerea politică pentru ţara noastră este fără echivoc. Însă, negocierea, prezentarea datelor, partea tehnică sunt atribuţii care revin Ministerului Agriculturii”, a punctat Motreanu.
Potrivit sursei citate, cerealele din Ucraina se vând la preţuri mai mici în Uniunea Europeană, beneficiind de scutiri de taxe vamale. Pe de altă parte, exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu.
„Nu există suficiente capacităţi de stocare în statele membre iar cantitatea de cereale blocată în regiunile de graniţă provoacă o competiţie neloială. Exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar preţul unei tone de grâu a scăzut cu peste 100 de euro.
Fermierii din România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria şi Republica Moldova nu pot valorifica producţia lor la preţuri care să acopere costul de producţie, cu atât mai puţin să genereze profitul minim necesar pentru asigurarea traiului zilnic. În aceste condiţii, fermierii nu îşi mai pot continua munca”, a arătat prim-vicepreşedintele PNL, Dan Motreanu.
Acesta a transmis că România a ajutat şi ajută poporul ucrainean greu încercat, inclusiv prin facilitarea tranzitului grânelor ucrainene pe teritoriul ţării noastre, dar în acelaşi timp, trebuie să apărăm interesele fermierilor români.
Şase ţări est-europene (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia) au solicitat la Consiliului Miniştrilor Agriculturii (AGRI-FISH) din 30 ianuarie, de la Bruxelles, soluţii pentru a compensa pierderile fermierilor suferite din cauza importurilor de cereale şi oleaginoase ieftine din Ucraina.
România, ca principal exportator de cereale din bazinul Mării Negre al UE, a fost afectată puternic de conflictul din Ucraina, care a dus la schimbări semnificative în comerţul cu cereale şi a permis ca volume importante de mărfuri să intre în ţară fără controale fitosanitare.
Potrivit Asociaţiei Clubul Fermierilor Români, în anul 2022 faţă de anul 2021 s-au înregistrat importuri de cereale şi plante tehnice din Ucraina, astfel: 1,02 milioane tone porumb, 640.000 tone grâu, 650.000 tone floarea soarelui şi 370.000 tone rapiţă.
România s-a transformat astfel din exportator în importator de produse agroalimentare. Exporturile româneşti au fost extrem de reduse, grâul fiind la nivelul de 2,1 milioane tone, porumbul la nivelul de 0,38 milioane tone, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui la 0,1 milioane de tone fiecare dintre ele, au transmis reprezentanţii organizaţiei agricole.
