Cultura mazării furajere (Pisum arvense) – deși este una destul de prețioasă, este preferată de unii crescători de animale care o folosesc în alimentația tuturor animalelor, dar mai ales a vacilor de lapte.
Cu ajutorul ei, fermieri rezolvă atât problema alcătuirii schemelor conveerului verde, care asigură un furaj bogat în proteine, calciu, vitamine etc, cât și acoperă deficitului de furaje cauzat, mai ales în ultimii ani, de suprafeţele modeste cultivate cu plante furajere.
Cu toate acestea, nu toți reușesc să aibă o cultură reușită de mazăre furajeră, în primul rând pentru că se neglijează unele aspecte importante care țin de pregătirea patului germinativ, alegerea soiului și, nu în ultimul rând, de protejarea plantelor împotriva bolilor și dăunătorilor.
Mazărea furajeră este o plantă anuală din familia Leguminoasae, având două forme în cultură:
- forma hiemală, care se seamănă toamnă,
- forma aestivale, care se seamănă primăvara.
1. Cerințele mazării față de climă și sol
Temperatura minimă de germinație este de 1-2 grade C, formele de toamnă suportă temperaturi de până la -20 grade C.
Cele mai bune condiții de cultură sunt zonele mai umede și mai răcoroase. Umiditatea: cerințe moderate, 75-80% din capacitatea de câmp în perioada de înflorire-fructificare.
Seceta solului și atmosferică reduc procentul de formare/legare a păstăilor.
Nu au mari pretenții față de sol, deși preferă solurile mai bogate în humus și calciu. Solul trebuie să aibă pH neutru spre ușor alcalin, cu substrat bogat în elemente nutritive, permiabil, afânat, cu o bună capacitate de reținere a apei.
2. Rotația culturilor în asolamente cu mazăre furajeră
Mazărea nu este pretențioasă față de planta premergătoare, bune premergătoare sunt toate plantele prășitoare, cereale, plante tehnice.
Mazărea furajeră este o bună plantă premergătoare pentru toate culturile agricole, pentru că aprovizionează solul cu azot biologic și eliberează terenul devreme.
Deoarece eliberează terenul devreme, fie în cultură pură sau după borceagul de toamnă și cel de primăvară, se pot semăna porumb, sorg, iarbă de Sudan (culturi duble), de la care se obţin încă 2.500-3.000 UN/ha.
Citește aici și despre Tehnologia culturii de soia – aspecte importante.
3. Lucrările solului la cultura de mazăre furajeră
Pentru mazărea de toamnă furajeră: imediat după recoltarea plantei premergătoare se efectuează lucrarea de arat la 20-22 cm adâncime, în agregat cu grapa stelată, urmată înainte de semănat de lucrarea cu grapa cu colți reglabili sau combinatorul.
Dacă toamna este secetoasă se face tăvălugitul terenului înainte de semănat.
Pentru mazărea de primavară furajeră se face arătura de toamnă de 22-25 cm, iar primăvara, înainte de semănat, se face lucrarea cu discul și combinatorul, urmată de cea de tăvălugit.
4. Fertilizarea culturii de mazăre
Îngrășămintele se aplică
Pentru mazărea de toamnă furajeră se aplică o doză moderată de îngrașăminte minerale N50 P2O550 K2O 70 s.a. (substanță activă/ha) la pregătirea solului.
Pentru mazărea de primavară furajeră sub arătura de toamnă fertilizarea de bază se face cu îngrășăminte minerale de fosfor și potasiu, adică 40-50 kg s. a./ha P2O5 și 60-70 kg s.a./ha K2O.
Primăvara se fertilizează cu azot în cantitate de 40-60 kg s.a./ha când se pregătește patul germinativ pentru semănat.
5. Sămânța și semănatul
Mazărea de toamnă furajeră semănată împreună cu grâul, orzul sau secara de toamnă formează borceagul de toamnă și se seamănă în perioada 10-20 septembrie cu urmatoarele norme de semănat: 120 kg/ha mazăre + 50 kg/ha cereale de toamnă.
Mazărea de primăvară furajeră semănată împreună cu ovăzul de primăvară formează borceagul de primăvară și se seamănă primăvara în prima urgență sau în prima decadă a lunii martie, cu următoarele norme de semănat: 150 kg/ha mazăre + 50 kg/ha ovăz.
Distanța dintre rânduri: 15 sau 12,5 cm, adâncimea de semănat: 5-6 cm.
În cultură pură, mazărea furajeră se seamănă cu norma de 200-220 kg/ha.
6. Lucrări de îngrijire la mazărea furajeră
Nu se execută lucrări speciale de îngrijire. În anii secetoşi se recomandă aplicarea a 2-3 udări cu norme de 350 – 400m³/ha la răsărit, pentru o răsărire uniformă, la înflorit, şi în faza legatului păstăilor.
Se recomandă ca udările să se efectueze seara sau dimineaţa pentru a nu provoca arsuri ale plantelor.
Află aici despre Cum să gestionați corect baza de furaje pentru animale în condiții de secetă.
7. Recoltarea mazării furajere
Pentru masă verde și fân se recoltează când plantele de mazăre furajeră se găsesc în faza de înflorire deplină.
Pentru pășunat: când plantele se găsesc la sfârșitul fazei de îmbobocire, pentru siloz se recoltează la apariția primelor păstăi.
Borceagul de primăvară este un amestec furajer constituit din mazăre furajeră de primăvară şi ovăz. Această cultură dă producţii mai mici decât borceagul de toamnă şi se recoltează mai târziu cu 18 – 20 de zile, dar calitatea furajului este mai bună.
Recoltarea borceagului făcându-se în dinamică pentru furajare la iesle, intervalul optim de exploatare este cuprins între înălţimea plantelor de 50-55 cm şi până când plantele de ovăz au înspicat în proporţie de 60-70%.
Potențialul de producție
Producția de masă verde: 35-40 t/ha, producția de sămânță: 2500-4000 kg/ha.
Soiuri omologate în România: Artona și Caracal 39 de toamnă și Magistra de primăvară.
Bibliografie:
- Gumovschi A. Manualul fermierului pentru culturile de câmp. Partea II, Chişinău, 2022.
