Pe lângă dăunătorii tradiționali ai pomilor ce pot fi identificați pe parcursul sezonului, unii pomi ar putea fi afectați de locatari invizibili, care, cu timpul, pot chiar să-i distrugă.
Insectele care dăunează scoarței și lemnului pomilor sunt clasificate drept dăunători ai trunchiului, ramurilor. De obicei, daune pot produce larvele sau adulții diferitor specii de gândaci, fluturi, himenoptere și muște.
Consumul din interior al pomilor poate provoca, pe lângă daune directe, posibilitatea de infecție cu diferite boli. Prin urmare, este important să observăm pericolul la timp și să întreprindem măsuri eficiente.
Simptome ale prezenței dăunătorilor trunchiului, ramurilor
De cele mai multe ori, dăunătorii trunchiului afectează pomii slăbiți, vătămați de boli și vreme rea. Poluarea industrială, modificările nivelului apelor subterane, rănile produse pe sistemul radicular afectează, de asemenea, starea de bine a pomilor.
Totuși, unele specii de insecte dăunătoare atacă și pomii sănătoși. Majoritatea acestora sunt oligofage, adică preferă speciile înrudite, pe care le selectează, de obicei, după miros.
Insectele care se instalează primele pe pomi secretă feromoni, ce le atrag și pe altele. Astfel, se realizează colonizarea pomului. Uscarea parţială sau completă a ramurilor sunt unele dintre principalii indicatori ai prezenței dăunătorilor.
Totuși, pe lângă acestea, scoarța dezlipită de pe tulpină sau căzută, cu diferite semne de parcă ar fi roasă, canale formate, apariția unor galerii de pătrundere și ieșiri în trunchi, rumeguș mărunt, sunt simptome directe ale prezenței insectelor dăunătoare.
Când sunt găsite, pomul trebuie examinat cu atenție pentru a determina ce insectă exact a afectat pomul.
Ce facem la depistarea pomilor afectați de dăunătorii trunchiului, ramurilor
Măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru a scăpa de dăunătorii trunchiului, scoarței pomilor depind de gradul de infestare a pomilor.
Dacă ați identificat pomi uscați, aceștia trebuie îndepărtați împreună cu sistemul radicular unde s-ar putea adăposti unii dăunători. Pomii încă verzi, dar cu simptome trebuie, după caz, decojiți, înlăturate ramurile afectate, lăstarii cu simptome de atac.
În cazul unui atac al cariilor în zonele forestiere adiacente terenului unde este amplasată plantația, trebuie chemați specialiști în dezinsecție. Firmele de dezinsecție specializate folosesc insecticide cu eficiență sporită, pulverizându-le în fisurile și spațiile unde dăunătorii se ascund.
Pomii sunt tratați înainte și în timpul zborului principalilor dăunători.
Pentru a preveni răspândirea insectelor dăunătoare, efectuați inspecții regulate ale pomilor, aplicarea vopselei speciale pe trunchiul acestora, instalarea brâielor-capcană, tratarea cu preparate biologice, curățarea resturilor de plante și alte măsuri preventive.
În plus, se folosesc pomi capcană – pe cale de uscare, slăbiţi fiziologic, ce atrag femelele pentru depunerea ouălor, aceştia fiind apoi scoşi şi distruşi prin ardere.
Principalii dăunători ai trunchiului și ramurilor
Dăunătorii trunchiului ce afectează pomii fructiferi includ gândaci din familia Coleoptera: cariul scoarței, lemnului, gândaci croitori și sfredelitori.
Cariul mare al mărului Scolytus mali
Cariul atacă trunchiul și ramurile groase ale pomilor bolnavi, rareori atacă pomii sănătoși. Pomii atacaţi de carii se usucă în scurt timp şi prezintă numeroase orificii cu diametrul de 1-1,5 mm.
Sub scoarţa care se desprinde uşor, se găseşte o reţea de galerii formate de femele şi larve. Galeriile maternale au 5-12 cm, din care pornesc 50-80 de galerii larvare.
Cariul lemnului Xyleborus dispar
Cariul lemnului este o insectă xilofagă, care se dezvoltă atât pe pomii fructiferi cât şi pe arbori şi dezvoltă 2 generaţii pe an.
Aproape întreaga viață a acestor dăunători pe petrece în arbori sau pomi. Atât larva, cât și adultul pătrund prin lemn și sub coajă, ceea ce duce la uscarea nu numai a ramurilor, ci deseori a întregului pom.
Dăunătorul sapă în lemn galerii de pătrundere, de la care formează apoi, în dreapta şi stânga, urmând direcţia inelelor anuale, galerii primare simple sau bifurcate, care pot înconjura complet tulpina sau ramura atacată.
Lemnul prezintă în secţiune galerii circulare şi longitudinale care provoacă uscarea pomilor.
Pentru a preveni și combate răspândirea cariului lemnului este recomandată îndepărtarea pomilor infestaţi; utilizarea de curse din bucăţi subţiri de tulpină sau crengi groase, pentru captarea gândacilor în timpul zborului; tratamente fitosanitare la apariţia primilor gândaci, repetate pe perioada zborului dăunătorului.
De asemenea, se practică plasarea așa-zișilor copaci-capcană (slăbiți sau afectați) pentru a atrage gândacii. Ei trebuie inspectați regulat și dăunătorii îndepărtați. Dar, dacă astfel de capcane sunt plasate incorect, poate fi provocată invazia dăunătorilor. Prin urmare, este mai bine să încredințați această chestiune fitopatologilor.
Vopsirea trunchiurilor cu vopsea albă specială pe bază de apă poate ajuta la respingerea gândacilor adulți, în special pe pomii tineri.
Cariul scoarței Scolytus rugulosus
Cariul scoarței este o altă specie importantă din punctul de vedere al daunelor pe care le poate provoca arborilor din pădure, migrând și spre pomi, arbori ornamentali, arbuști.
Trăiește în spațiul dintre scoarță și lemn, preferând pomii stresați, cu răni, adică, precum am menționat de la bun început, slăbiți. Astfel, cel mai des dăunătorul poate fi întâlnit în livezile fie bătrâne, fie în care nu se realizează întreținerea corespunzătoare.
Larva și insecta adultă consumă floemul suculent.
La o inspecție a pomului se pot observa galerii de circa 2 mm diametru, fără rumeguș, scurgeri de sevă.
Recomandările de prevenire a răspândirii sunt similare celor pentru cariul lemnului.
Sfredelitorul ramurilor Zeuzera pyrina
Sfredelitorul ramurilor este o specie polifagă prezentă în livezile de pomi fructiferi (măr, păr, gutui, cireş, nuc) şi speciile ornamentale.
Fluturele are corpul de culoare albă, pe torace are 6 pete albastre-închis, dispuse pe două linii longitudinale, iar abdomenul are dungi transversale albastre.
Larva poate avea până la 6 cm, are culoare gălbuie cu puncte negre, capul, placa toracică și ultimul segment negre.
Larvele ajunse la completa dezvoltare sapă galerii în lemn, în ramurile mai subţiri din zona centrală, eliminând rumeguş, excremente şi un lichid vâscos, în dreptul orificiului se adună rumeguş.
O singură larvă poate produce uscarea întregului pom.
Pomii atacaţi au simptome de debilitare, ramurile sfredelite se
rup.
Pentru a preveni atacul, scoarța se curăță de muşchi și licheni, ramurile atacate se taie și se ard, se fac tăieri de rărire a coroanei. În combaterea biologică se fac tratamente cu paraziții Ichneumon abiellei, Horogenes gigantea, Litomastix truncatellus și Microgagster globatus.
Sfredelitorul tulpinilor Cossus cossus
Adultul este un fluture mare de până la 12 cm. Sfredelitorul tulpinilor preferă arbori ornamentali cum ar fi plop, salcie, dar și pomii fructiferi.
Secrețiile larvelor realizate în timpul roaderii lemnului produc miros de oțet sau de piele tăbăcită. Din pomii atacați sunt eliminați rumegus, excremente și un lichid vâscos. Cu timpul pomii și arborii atacați se usucă.
Pe lângă măsurile enumerate la speciale anterioare, larvele sfredelitorului pot fi scoase din galeriile formate (galeriile ajung și la jumătate de metru lungime). Acest lucru se realizează cu o sârmă de oțel, îndoiată la vârful ce va fi introdus în galerie, astfel încât să fie posibilă prinderea larvei.
Dacă ați reușit să o extrageți, este important să dezinfectați locul cu produse ce conțin cupru, iar apoi să sigilați gaura cu mastic, ceară, astfel încât să nu pătrundă alți dăunători sau să nu fie infectat pomul de boli.
În plus, unii pomicultori au obținut rezultate bune la extragerea dăunătorului utilizând ulei de neem.
În timpul perioadei de vegetație pentru combaterea adulților, în momentul zborului se fac tratamente cu insecticide specifice combaterii lepidopterelor. La atacuri puternice se stropește baza tulpinii, cel mult la 2-3 m de sol, cu diverse insecticide.
Gândaci croitori, croitorul cireșului Cerambyx scopolii
Cerambicidele sau croitorii includ un număr foarte variat de gândaci (aproximativ 26 de mii de specii). Cei mai mulți dintre ei trăiesc în arbori și arbuști.
Larvele trăiesc în tulpinile pomilor, găurind tulpina, specia croitorul mic Cerambyx scopolii spre exemplu, trăind pe fag, prun, cireș, soc, păducel și alte specii.
Larvele provoacă mai multe daune căci rod, săpând galerii lungi și largi în lemn. În urma atacului produs de larve pe tulpină, în partea inferioară și pe ramuri, se observă orificii de diferite mărimi cu scurgeri de clei sau dejecții şi galerii în scoarță, pe sub scoarță și chiar prin lemn.
La o densitate mare specia croitorul cireșului poate produce daune majore. Larvele sunt deosebit de polifage, adică pot ataca mai multe specii.
În perioada de zbor, gândacii sunt scuturați și distruși. Larvele gândacilor croitori au drept prădători naturali speciile Apanteles glomeratus, Apanteles rufierus, Spathius erythrocephalus.
Lupta împotriva acestui dăunător durează de la începutul primăverii până la sfârșitul toamnei. Se instalează capcane, gândacii pot fi scuturați cu mâinile de pe pomi pe o pânză întinsă pentru a fi colectați, dar și se fac tratamente preventive.
Sfredelitorul cireșului Saperda scalaris
Insecta adultă are 11-19 mm, corp alungit, mai îngust la mascul; partea ventrală a capului, toracele şi aripile acoperite de o pubescenţă scurtă, deasă, culcată, galbenă, galben-verzuie sau gri verzuie.
Larva este albă, are corpul alungit, capul uşor retras în protorace şi lungime de 28-30 mm.
Larvele formează galerii în lemn, se hrănesc cu acesta, iar în urma hrănirii adulţilor apar orificii cu marginea neregulată de-a lungul nervurii frunzelor. Ouăle sunt depuse sub scoarţa trunchiului sau a ramurilor groase fiind atacaţi pomii debilitaţi, dar au de suferit şi cei sănătoşi.
Gândacul negru al puieților Capnodis tenebrioides
Gândacul negru al puieților are o lungime de 16-28 mm, corp de culoare neagră-mat. Larva este de culoare alb-gălbuie, fără picioare, cu cap înfundat în torace.
Dăunătorul produce pagube mai mari în pepiniere și la pomii tineri (de 2-3 ani). O singură larvă poate distruge un pom.
Atacă atât adulții, cât și larvele: adulții rod scoarța ramurilor și lăstarilor, mai ales la vârf, și pețiolul frunzelor, producând defolierea parțială sau totală a pomilor, iar larvele rod galerii de hrănire, sub scoarță, în tulpinile și rădăcinile mai groase, producând cele mai mari pagube.
Pomii atacați tânjesc în dezvoltare și cu timpul se usucă.
Este recomandată arderea puieților infestați. În gospodării, o măsură eficace este adunarea și distrugerea dăunătorilor adulți în perioada zborului.
