Ciocul unei găini este nu doar pentru a ciuguli hrana, ci cu ajutorul lui găinile investighează împrejurimile și stabilesc o ordine socială stabilă, cu toate acestea, acest comportament poate escalada până la stadiul în care păsările se vor ciuguli până la moarte (canibalism).
Toate păsările de curte pot arăta canibalism, însă găinile, fazanii, prepelițele sunt mai predispuse la astfel de probleme de comportament care se poate dezvolta într-un obicei care va persista și va fi răspândit în cadrul unui efectiv ca un comportament învățat, chiar și după ce cauzele inițiale ale comportamentului au fost corectate.
Canibalismul apare, de obicei, atunci când păsările sunt stresate. Odată ce a devenit stresată, o pasăre începe să ciupească penele, degetele de la picioare sau cloaca altei păsări. Odată ce o rană este deschisă și apare sânge, obiceiul vicios al canibalismului se poate răspândi rapid în întregul efectiv.
Dacă observați problema imediat după ce începe, canibalismul poate fi ținut sub control. Cu toate acestea, dacă se lasă ca problema să scape de sub control, poate fi foarte costisitoare. Canibalismul va scădea valoarea păsării din cauza rănilor, a penelor lipsă și poate duce la pierderi mari prin moartea păsărilor.
Odată ce acest obicei scapă de sub control, este greu de-l evitat. Deoarece există numeroase motive pentru focarele de canibalism, este important ca controlul canibalismului să facă parte din programul dumneavoastră de management.
Cauzele ce pot provoca canibalismul la păsări
1. Supraaglomerarea păsărilor
Suprapopularea și aglomerarea întotdeauna joacă un rol principal, indiferent de tipul de creștere. Din cauza aglomerării, găinile devin mai agresive și se ciupesc pentru a-și arăta ordinea socială.
Deseori ajung să se ciupească până la sânge, iar cu apariția unei răni se răspândește canibalismul în efectivul de păsări. Astfel, poate suporta consecințe fiecare găină ce și-a murdărit penele sau pielea de sânge.
Pentru fiecare găină ouătoare trebuie să se asigure cel puțin 550 cm.p. de suprafață de coteț, masurată în plan orizontal, care să poată fi folosită fără restricții și fără a include devieri ce pot limita suprafața disponibilă.
Cotețele trebuie să fie de cel puțin 40 cm înălțime în cel puțin 65% din suprafața cotețului și de cel puțin 35 cm în orice punct.
2. Căldură excesivă
Cauza excesului de căldură este răspândit mai mult în rândul puilor de găină. Prin aglomerarea lor de a se încălzi și prezenței stresului ei încep a ciuguli penele de la aripi, coada și cloaca altor puișori.
Pentru puii obținuți la incubator trebuie de găsit o soluție pentru ca aceștia să nu sufere de frig. Cel mai simplu este de amplasat deasupra cutiei un bec cu infraroșu care va degaja căldura de care puii au nevoie (~30°C).
Amplasarea sursei de căldură se va face la o distanță de 20-30 cm de pui, pentru a evita arderea acestora, sau invers, să le fie frig. În primele săptămâni de viață, puii să aibă un mediu cu o temperatură relativ constantă, așa că veţi porni de la o temperatură de 35 grade Celsius scăzând în timp temperatura cu câte 3 grade pe săptămână.
Abia când temperatura o egalează pe cea de afară şi puilor le-au crescut pene (după cca. 6 săptămâni), puteţi îndepărta lampa şi scoate puii din cutie. Este ușor să vă dați seama dacă puilor le este frig sau prea cald: dacă stau îngrămădiți, lipiți unul de altul și piuie foarte tare, înseamnă că le este frig, iar dacă stau mai împrăștiați, cu aripile desfăcute și cu ciocul deschis, înseamnă că este prea cald.
La găini acest viciu din cauza căldurii este rar întâlnit, însă la fel poate fi răspândit canibalismul din cauza stresului apărut.
3. Lumină excesivă
După unii autori, chiar și excesul de lumină contribuie la precipitarea bolii. Lumina extrem de puternică sau perioadele lungi de lumină vor face ca păsările să devină ostile una față de cealaltă. Nu folosiți niciodată becuri mai mari de 40 de wați pentru a înlocui lumina zilei.
Dacă sunt necesare becuri pentru căldură atunci utilizați becuri roșii sau cu infraroșu. Pentru păsările cu vârsta de 12 săptămâni și mai mult, utilizați becuri de 15 sau 25 de wați deasupra zonelor de hrănire și adăpare.
Nu aprindeți niciodată lumina mai mult de 16 ore pe zi. Lumina constantă poate fi stresantă pentru toate păsările din efectiv indiferent de vârstă.
4. Absența hranei sau a apei, sau lipsa spațiului pentru hrănire și adăpare
Dacă există un număr de păsări mai mare decât zona de hrănire sau adăpare, atunci ele trebuie să lupte pentru hrană și apă, sau dacă păsările sunt mereu înfometate, va crește ciugulirea. Este necesar de a asigura păsările cu acces liber la apă și hrănire în orice moment.
Găinile trebuie să aibă la dispoziție un jgheab pentru hrană. Lungimea jgheabului acestuia trebuie sa fie de cel puțin 10 cm înmulțit cu numărul găinilor din coteț. Dacă nu se pun la dispoziție dispozitive tip biberon sau căni, fiecare coteț trebuie să aibă un canal de băut continuu, de aceeași lungime ca și jgheabul de mâncare.
5. Rație dezechilibrată
Combifurajul bogat în energie și sărac în fibre determină păsările să fie foarte active și agresive. Hrana lipsită de proteine și alți nutrienți, în special metionina, va determina, de asemenea, păsările să ciugulească penele.
Este necesar de a asigura hrănirea găinilor cu o rație echilibrată corespunzător vârstei și tipurilor de păsări pe care le creșteți. Penajul este deosebit de bogat în proteine și minerale și, în lipsa acestor nutrienți, păsările încearcă să suplimenteze deficitul prin ciugulire. Lipsa de macro și micro-oligoelemente pot sta la baza entității.
6. Creșterea diferitor rase, specii și vârste în același coteț
Creșterea păsărilor pe diferite vârste, rase, specii și mărimi pot la fel prin ciugulire a perturba ordinea și a crește riscul apariției canibalismului în coteț. Din acest motiv, niciodată nu ar trebui de crescut diferite specii de păsări împreună în același țarc.
Păsările decorative de diferite rase (cu barbă, cu moț, cu gâtul gol, ect.) pot crește riscul de apariție a canibalismului prin curiozitatea lor de a se ciuguli în zonele cu interes sporit. Etiologic, boala este polifactorială, foarte rar ne putem limita la o singură cauză (monofactorială).
Factorul genetic este și el important. Sunt mai predispuse unele rase cu temperament mai vioi și unele rase de hibrizi de ouă sau chiar de carne.
7. Trecerea dintr-un coteț în altul
În momentul când apare necesitatea de a schimba păsările dintr-un coteț în altul, cel mai bine este să mutați unele dintre hrănitoare și adăpatoarele lor împreună cu ele pentru a le ajuta să se adapteze mai ușor.
Când treceți la hrănitori și adăpători mai mari, este util să lăsați echipamentul vechi în țarc pentru câteva zile pentru a ajuta în timpul schimbării.
8. Lipsă cuibarelor sau iluminat excesiv în zona cuibarelor
Nu așezați cuibarele în zona unde iluminarea e mai puternică, preferabil să fie locuri întunecate. De asemenea, asigurați un cuib la fiecare 5 găini. Canibalismul apare spontan și repede se răspândește în efectivul de păsări, datorită faptului că zona cea mai vulnerabilă este cloaca în momentul când găina se ouă.
9. Prezența de păsări bolnave sau moarte în coteț
Păsările sănătoase din coteț vor ciuguli păsările bolnave sau chiar moarte din cauza ordinii sociale și a curiozității lor. Odată ce începe ciugulirea, se poate transforma rapid într-un obicei vicios. Din acest motiv se va respecta înlăturarea acestor păsări bolnave din efectiv.
10. Păsările în timpul năpârlirii sau a schimbului de penaj, sunt cele mai predispuse la canibalism
În perioada năpârlirii sau la atacul cu ectoparaziți (râia penajului sau a picioarelor, atacul cu căpușe), boala se agravează și capătă o formă mai severă. Rănile care se soldează cu hemoragii constituie punct de plecare în direcția canibalismului.
În cazul efectivelor mari, dacă nu îndepărtăm zilnic exemplarele afectate în stadiul incipient, la fel boala poate căpăta caracter endemic. Găinile tinere în timpul schimbării penajului/năpârlirii prezintă risc datorită faptului că penele sunt fragede imature pentru o perioadă mai lungă de timp.
Pentru a preveni acest tip de canibalism este necesar de a respecta cerințele creșterii păsărilor pe categorii de vârstă.
11. Introducerea păsărilor noi în turmă
De fiecare dată când adăugați sau scoateți păsări dintr-un coteț, perturbați ordinea de ierarhie. Cel mai bine este să introduceți orice pasăre nouă în țarcul dvs. împărțind țarcul cu un perete de sârmă timp de cel puțin o săptămână pentru a ajuta păsările să se cunoască între ele.
De asemenea, adăugarea păsărilor în coteț pe timp de noapte poate ajuta adaptarea acestora. Supravegheați întotdeauna noile introduceri în efectivul de păsări și interveniți dacă ciugulirea scapă de sub control și păsările sunt rănite.
Poate dura o săptămână sau mai mult pentru ca păsările să restabilească noua ordine de ierarhie.
12. Ciugulirea cloacei
Prolapsul este o deplasare sau ieșirea cloacei în afara corpului din cauza slăbirii mijloacelor sale de fixare și poate apărea la găinile ouătoare foarte tinere sau grase. După depunerea oului, orificiul cloacal rămâne în exterior pentru o perioadă de timp până la restabilirea lui.
Acest lucru este cel mai frecvent la efectivele tinere care încep să depună prea devreme (înainte de vârsta de 20 de săptămâni sau la găinile grase). Când cloaca este expusă pentru o perioadă de timp, alte păsări îl vor vedea și îl vor ciuguli din curiozitate.
Odată ce ciugulesc, acesta sângerează și ciugulirea progresează rapid spre canibalism. Gestionarea corectă a modului în care vă aduceți păsările în producție și practicile adecvate de hrănire pot preveni această problemă, păsările grase vor trebui să urmeze o dietă cu rație scăzută în energie.
13. Cocoși mulți în efectivul de găini
În momentul formării unui grup de găini ouătoare, o atenție sporită se atrage la numărul de cocoși în grup.
Conform normelor la 6-12 găini le revine 1 cocoș, iar în grupul format să nu fie mai mult de 6 cocoși/36-72 găini.
În cazul când acest factor nu este luat în calcul, numărul mare de cocoși ridică nivelul de agresivitate ce duce mai apoi la apariția rănilor ce pot fi ca sursă de apariție a canibalismului.
Măsuri suplimentare de prevenire a canibalismului la păsări
- Permiteți păsărilor să aibă acces la o zonă îngrădită din exteriorul cotețului pentru a-și elimina energia. Acest lucru va ține păsările ocupate și le va permite să ciugulească verdeața, pământul și insectele.
2. Oferiți păsărilor o mână mare de verdeață proaspătă, cum ar fi iarba de trifoi sau buruieni, în fiecare zi. Acest lucru permite îmbogățirea rației cu fibră ce echilibrează dieta păsărilor. O dietă bogată în fibre va previne îngrășarea păsărilor și gușa mereu plină în conținut. Părți mici de fân cu frunze verzi la fel vor oferi păsărilor ceva de ales.
3. Utilizați ochelari speciali pentru păsările agresive, cum sunt cei din plastic.
4. Plasarea obiectelor colorate sau strălucitoare pe care să le culeagă păsările și să-și ocupe timpul poate atrage atenția de la alte păsări. Cutiile de lustruire agățate chiar deasupra nivelului ochilor pot servi drept jucărie.
5. În cele din urmă, tunderea ciocurilor este folosită în turmele cu probleme. Tăiați ciocul îndepărtând aproximativ 1/3 din vârful ciocului, asigurând un vârf pătrat. Acest lucru face dificil pentru păsări să-și facă rău reciproc. Cu toate acestea, tunderea ciocului ar trebui să fie făcută de cineva cu experiență în tăierea corectă.
6. În perioada năpârlirii, trebuie să avem grijă de suplinirea proteinominerală. Să deparazităm păsările în special pe cele care suferă de râia picioarelor și a corpului.
7. Cuiburile de ouat să nu fie aproape unul de celălalt, deci să nu fie aglomerație, pentru că în timpul și după ouat cloaca se prolabează, devenind vulnerabilă.
Citiți și despre De ce găinile mănâncă ouăle, metode de evitare a problemei.
Tratamentul focarelor de canibalism
Deoarece canibalismul poate fi cauzat de mai multe afecțiuni, este posibil să nu puteți determina cauza exactă a problemei. Cu toate acestea, stresul, oricât de mic, este de obicei factorul principal.
- Încercați să corectați orice practici care ar putea duce la canibalism.
- Întunecarea instalațiilor prin utilizarea becurilor roșii.
- Îndepărtați orice pasăre grav rănită.
- Aplicarea unui unguent sau spray asupra oricăror păsări rănite încetează de obicei ciugulirea.
- Reduceți puțin temperatura încăperii, dacă este posibil.
ATENȚIE! Aceste informații sunt minuțios selectate și scrise de medici veterinari, dar nu înlocuiesc consultația sau examinarea medicală. Pentru o diagnoză exactă, consultați un medic veterinar sau o clinică specializată.
V-ar putea plăcea și Cum să combați păduchii la păsări.
