Plum pox sau vărsatul prunelor (Prunus virus) este o boală întâlnită frecvent în toate plantaţiile de prun, cais și piersic. Dacă fructele de pe pomii cresc deformate, sunt sfărâmicioase, iar frunzele plantelor sunt acoperite ușor cu pete de mozaic, cauza poate fi virusul periculos vărsatul prunelor.
Plum pox (vărsatul prunelor, popular și Sharka) este cea mai dăunătoare boală virală a sâmburoase din genul Prunus, atât sălbatice, cât și cultivate.
Agentul cauzal al bolii este Plum Pox potyvirus (PPV), care poate provoca daune semnificative culturilor. Pentru prima dată boala a fost descoperită în Macedonia (1916), ulterior extinzându-se rapid.
Numeroase specii de afide poartă virusul patogen și, de asemenea, îl poți „aduce” într-o zonă cu materialul de plantare și altoire dintr-o zonă infectată sau cu uneltele de muncă.
Caracteristicile virusului vărsatul prunelor
Atacul se manifestă pe frunze, fructe și sâmburi. Pe frunze se observă pete de culoare verde-deschis sau gălbui, sub formă de inele, de semicercuri sau de benzi alungite, dispuse de-a lungul nervurilor. Simptomele bolii apar pe frunze primăvara de timpuriu și se menţin până toamna târziu.
În cazul insolaţiilor puternice, a condiţiilor nefavorabile de creștere, la temperaturi medii zilnice ridicate (20-25°C) sau a atacurilor de insecte, simptomele produse de virus sunt mai greu de observat. De regulă, atacul pe frunze nu duce la schimbarea formei sau a mărimii lor.
Infecţiile apar inițial numai pe frunzele de pe unele ramuri, în special pe cele inferioare, în timp de după 3-4 ani infecţia se generalizează cuprinzând toată coroana pomului.
V-ar putea fi interesant și articolul despre Hurlupii la prun (Taphrina pruni) – cauze, tratament.
Fructele sau nu se formează, sau se formează, dar nu se coc, se deformează și, cu o lună înainte de recolta planificată, cad.
Fructele rămase pe pom își pierd gustul, pulpa lor este compactată – își schimbă culoarea în maro sau maro-roșcat și este adesea impregnată cu gumă.
Necroze deprimate (uneori până la sâmbure, pe care se formează și pete roșu-brun) pete inelare, dungi și arce pe fructe.
Plantele gazdă pentru virus sunt culturi cu care se hrănește purtătorul – urzică, trifoi, mazăre, porumbar, lucernă etc. Virusul invadează celulele plantelor și se instalează în citoplasmă, perturbând funcționalitatea acestora. Simptomele infecției la diferite plante pot varia.
La pomii din anumite soiuri, poate apărea și necroza lemnului și unele ramuri mor. Creșterea unor astfel de prune este vizibil deprimată.
În funcție de gradul de deteriorare a pomului, pierderea de randament de la acesta poate varia de la 5 la 100%.
Prezența virusului Plum pox în celulele plantelor poate spori efectul patogen al altor virusuri care infectează arborii din diferite specii din genul Prunus (de ex. virusul piticirii, virusul pătării inelare necrotice a prunilor), ceea ce duce la pierderi și mai mari de producție.
Citește și despre Tratamente la prun: scheme de protecție și perioade recomandate.
Cum protejăm plantația de vărsatul prunelor
Din păcate, după o infecție puternică, este aproape imposibil să ajutați pomii; nu există produse împotriva acestei boli virale.
Dacă simptomele de infecție sunt detectate pe pomii destinați pentru plantare, aceștia vor trebui să fie dezgropați și arși în afara amplasamentului, astfel încât infecția să nu să se răspândească la pomii vecini.
Plum pox se transmite ușor prin butășire, altoire, prin inoculare de suc sub scoarţă, cu ajutorul unor fitile și prin polen. Pe cale naturală se transmite prin afide, prin păianjenul comun (Tetranychus urticae) și prin cicada Empoasca flavescens.
Vedeți și Acarianul galicol al mugurilor de prun – pericol pentru producția de fructe.
Măsuri preventive contra Plum pox
- pomii și puieţii bolnavi se scot și se ard;
- dezinfectați uneltele de muncă;
- utilizați material săditor liber de virus pe cale naturală (plantaţii-mamă la 2-5 km de plantaţiile cu fructe mari) sau devirozate prin termochimioterapie, cât și prin obţinerea de puieţi din meristeme aseptice;
- distrugerea vectorilor (dăunătorilor enumerați mai sus ce pot răspândi virusul) cu insecticide în mai-iunie și septembrie-octombrie;
- distrugerea buruienilor gazdă prin erbicidare;
- plantarea soiurilor rezistente (Tuleu timpuriu, Ana Späth, Gras Românesc, Renclod, Althan, Renclod Qullins, Renclod Vakima, Péche, Stanley) și tolerante (Alina, Bărăgan 17 și Sarmantic). În pepinieră, în a doua jumătate a perioadei de vegetaţie, se vor controla
Tehnologia agricolă competentă și inspecția regulată a pomilor fructiferi pot preveni răspândirea virusului vărsatului prunelor.
V-ar putea fi interesant și articolul despre Viespea neagră a prunului – motivul căderii fructelor.
