Exporturile americane de peleţi au explodat în contextul războiului din Ucraina

Războiul din Ucraina a întrerupt aprovizionarea cu peleţi din lemn proveniţi din Rusia, Belarus şi Ucraina către centralele din Europa Occidentală, ceea ce a majorat preţurile pentru peleţii proveniţi din America de Nord, în special cei proveniţi din sudul SUA, se arată într-un articol publicat luni în The Wall Street Journal.

Potrivit cifrelor oficiale publicate de Serviciul agricol extern al SUA, exporturile americane de peleţi, care au crescut constat în ultimul deceniu, au depăşit deja nivelul record atins anul trecut, când au fost vândute în străinătate peste 7,4 milioane de tone de peleţi.

Preţul mediu înainte de costurile cu livrarea a urcat şi el până la aproape 170 de dolari pe tonă, de la aproximativ 140 de dolari pe tonă anul trecut.

Pentru livrările on-the-spot, care sunt limitate într-un domeniu care se bazează în principal pe contractele cu livrare pe termen lung, preţurile sunt duble faţă de preţul mediu, au precizat analiştii şi directorii din industrie.

Principalul câştigător al acestei situaţii este firma Enviva Inc., din Bethesda, Maryland, care este responsabilă pentru cea mai mare parte din exporturile americane de peleţi şi principalul său investitor, fondul Riverstone Holdings LLC, care deţine o participaţie de 42%.

Potrivit WSJ, în ultimii doi ani, acţiunile Enviva au adus investitorilor un randament de 114%, mai mult decât dublu faţă de randamentul total de 46% al companiilor din indicele S&P 500 în aceeaşi perioadă.

În acest context, Enviva a decis să construiască mai multe noi fabrici de peleţi în sudul SUA, în ideea de a-şi dubla capacităţile de producţie în următorii cinci ani.

Joi, Enviva a semnat contracte de aprovizionare pe 5, 10 şi 15 ani cu noi clienţi din Germania. Unul dintre aceştia va arde peleţii fabricaţi de Enviva pentru a produce agent termic iar altul va înlocui lignitul şi gazele naturale, al căror preţ a crescut mai mult decât pentru peleţi. Un alt client din Europa acceptat să plătească preţuri mai mari în schimbul unor volume mai mari garantate.

Chiar dacă unii oameni de ştiinţă şi ONG-uri avertizează că arderea de lemn pentru producţia de electricitatea nu este mai curată decât arderea de cărbune, în termeni de emisii de CO2, biomasa este inclusă în obiectivele privind utilizarea energiei regenerabile, conform regulilor europene.

Cererea din SUA era în creştere înainte de invazia rusească din Ucraina, care a dus la interzicerea importurilor din statul agresor, precum şi din Belarus, în timp ce livrările din Ucraina înregistrează perturbări.

Brooks Mendell, director la firma de consultanţă Forisk Consulting, estimează că o cantitate de aproximativ trei milioane de tone de peleţi din Rusia, Ucraina şi Belarus va trebui să fie înlocuită în Europa Occidentală. În paralel, preţurile la cărbune şi gaze naturale în Europa au explodat din cauza livrărilor reduse din Rusia, ceea ce face din peleţi o alternativă atractivă.

În prezent Enviva construieşte la Epes, statul Alabama, cea mai mare fabrică de peleţi din lume, cu o capacitate de 1,1 milioane de tone pe an. Compania vrea să copieze această fabrică şi la o altă locaţie din Bond, statul Mississippi. Directorul general John Keppler spune că firma se aşteaptă să anunţe în curând locaţia celei de-a treia fabrici cu o capacitate de 1,1 milioane tone pe an.

Analiştii avertizează că modificarea politicilor guvernamentale reprezintă una dintre principalele ameninţări la adresa afacerilor Enviva şi altor producători. În luna mai, comisia de mediu din Parlamentul European a votat în favoarea încetării încurajării arderii de biomasă din lemn prin eliminarea subvenţiilor şi modificarea modului de calcul al emisiilor, însă plenul Parlamentului va trebui să fie de acord cu aceste modificări pentru a deveni lege.

Cu toate acestea, directorul general de la Enviva, John Keppler, nu crede că cererea Europei pentru peleţi se va diminua, având în vedere care sunt alternativele.