Pe parcursul perioadei de vegetație, plantele de căpșun pot fi atacate de mai multe boli și dăunători. Căpșunul este o cultură sensibilă, astfel, este deosebit de important să monitorizați cultura pe parcursul perioadei de vegetație pentru a interveni la necesitate.
Bolile provocate de ciuperci ce pot afecta plantele de căpșun sunt:
Făinarea căpșunului produsă de ciuperca Sphaerotheca macularis
Făinarea este una dintre cele mai păgubitoare boli pentru cultura căpşunului.
Ciuperca atacă frunzele, peţiolurile, pedunculii florali și fructele. Pe frunze, mai frecvent pe partea inferioară, se formează o pâslă albicioasă din miceliul şi conidiile ciupercii. Pe partea superioară, ţesuturile din dreptul petelor capătă o culoare roşiatică. Foliolele frunzelor atacate se răsucesc către faţa superioară, luând forma unei linguriţe. Atacul se manifestă şi pe fructe sub forma unei pâsle făinoase. Fructele verzi atacate nu se mai dezvoltă, rămân mici şi deformate, iar cele coapte sunt inferioare din punct de vedere calitativ.
Putregaiul cenușiu produs de ciuperca Botrytis cinerea
Este una dintre cele mai răspândite boli la căpşun care, în funcţie de condiţiile de umiditate, poate provoca pierderi însemnate de roadă (10-90 %).
Cel mai mult boala afectează florile şi fructele. Fructele atacate se brunifică şi în cele din urmă putrezesc în întregime, nu sunt comestibile. La suprafaţa lor, în condiţii de umiditate ridicată, apare un înveliş cenuşiu. Atacul masiv apareă în fenofaza de înflorire a căpșunului, când pe organele atacate se dezvoltă destul de rapid pete brune.
Pătarea albă a frunzelor de căpșun Mycosphaerella fragariae
Pe frunze apar pete de culoare roşie-violacee care în timp capătă un aspect cenuşiu-albicios. Petele sunt circulare (1-4 mm în diametru), izolate sau confluente. La un atac sever, simptome asemănătoare pot apărea pe sepale şi pe peţioluri, unde petele sunt mai alungite şi rămân de culoare roşie-violacee. Înspre toamnă apar punctişoare negricioase (picnidiile).
Pagubele produse pot fi reduse prin colectarea frunzelor uscate din plantație și distrugerea acestora (fructificațiile se păstrează în frunzele moarte).
Mana coletului Phytophthora cactorum
Are loc ofilirea şi uscarea frunzelor tinere. Fructele sunt atacate în toate fazele de maturare: apar pete necrotice, brun-ciocolatii, de mărimi şi forme diferite, iar pulpa lor se întăreşte, capătă un aspect pielos şi un gust pronunţat amărui. Fructele verzi au pete de culoare brună, iar pulpa se întăreşte. La un atac puternic, fructele se usucă, se zbârcesc, rămân tari şi cu un gust amar. Pe timp ploios, pe fructe apare un miceliu alb, fructrlele se înmoaie. Rădăcina are necrozări pe porţiuni de 10-12 mm, cu timpul planta moare.
Se dezvoltă în condiții de exces de umiditate.
Mana căpșunului Phytophthora fragariae
Boala este foarte păgubitoare, fiind considerată boala de carantină fitosanitară.
Simptomele apar primăvara târziu sau vara devreme. Plantele nu se mai dezvoltă, fiind de talie redusă, cu frunzele de la bază ofilite, şi nu mai produc stoloni sau produc foarte puţini. Frunzele tinere sunt de culoare verde-albăstruie, iar cele bătrâne roşiatice, galbene sau portocalii. În primele stadii ale bolii, rădăcinile tinere încep să putrezească de la vârf, apoi și cele laterale. Un simptom este decolorarea rădăcinilor, cilindrul central rămânând roşcat.
Vestejirea plantelor Verticillium alboatrum
Se manifestă prin ofilirea bruscă a plantelor ca urmare a brunificării progresive a rădăcinilor. Mai întâi se ofilesc frunzele mai bătrâne de la periferia plantei, apoi și cele din centru. Acest proces poate dura câteva săptămâni, unele plante ofilindu-se în totalitate. În anul al doilea dezvoltarea plantelor atacate este foarte lentă şi apare o mare neuniformitate în cultură. Rădăcinile se brunifică progresiv, apoi planta se vestejește.
Pătarea roșie-purpurie a frunzelor de căpșun Diplocarpon earliana
Atacul se manifestă din primăvară până toamna pe toate organele aeriene sub forma unor pete brune-purpurii, cu contur neregulat, de 1-7 mm diametru. Petele pe frunze pot fi izolate sau confluente. În dreptul petelor, pe faţa superioară a limbului, se observă punctişoare mici, brune. Pe peţioluri, pedunculii florali şi bractee petele sunt mai alungite.
În condiţii de umiditate atmosferică ridicată plantele sunt foarte puternic atacate, frunzele uscându-se prematur, fapt ce are efect negativ asupra cantităţii şi calităţii producţiei.
Pătarea brună a frunzelor de căpșun Dendrophoma obscurans
Atacul se manifestă din primăvară până toamna pe toate organele aeriene, mai frecvent pe frunze – pete roşii-violacee cu contur neregulat, la început de 2-5 mm în diametru, iar cu timpul ajung la 1-2 cm în diametru. Ţesuturile din dreptul petelor se necrozează, frunzele se usucă prematur şi cad. Petele sunt dispuse pe întreaga suprafaţă a foliolelor, izolate sau confluente.
Metode de reducere a răspândirii bolilor provocate de ciuperci:
- respectarea asolamentului;
- eliminarea plantelor bolnave sau organelor atacate din plantație și distrugerea acestora prin ardere;
- irigarea prin picurare a culturii;
- folosirea pentru plantare doar a plantelor sănătoase;
- mulcirea plantelor cu paie;
- excluderea plantelor solanacee (cartofi, roșii) din asolament, deoarece sunt plante gazdă pentru unele boli (ex: făinarea sau veștejirea);
- evitarea rănirii plantelor;
- evitarea solurilor grele ce rețin apa;
Bolile provocate de virusuri
Îngălbenirea marginală a frunzelor Strawberry mild yellow edge
Plantele atacate sunt de talie mică; frunzele au peţiolul scurt, pe margini bordură galbenă, iar foliolele răsucite în sus. Frunzele tinere se îngălbenesc uşor, iar suprafața lor se reduce. Producţia de fructe şi stoloni scade drastic. Simptomele pe frunze sunt evidente încă din primăvară. Se răspândește datorită puricilor.
Pătarea (marmorarea) frunzelor Strawberry mottle virus
Se decolorează nervurile frunzei, răsucește limbul. Frunzele tinere se decolorează, uneori se acoperă cu pete cu contur neregulat, dispuse de-a lungul nervurilor. Virusul este transmis, în principal, de afide.
Încreţirea frunzelor Strawberry crinkel virus – SCV
Frunzele se răsucesc și se acoperă cu pete deschise; foliolele cresc inegal, nervurile principale şi secundare se îngălbenesc. Este un virus foarte răspândit pe plan mondial şi se transmite, în special, prin intermediul afidelor şi puricilor.
Metode de combatere a virusurilor:
În prezent, nu există substanţe chimice de combatere a virozelor, de aceea se vor aplica măsuri profilactice:
- procurarea de material săditor liber de viroze, din pepiniere autorizate;
- respectarea rotaţiei culturilor;
- înlăturarea din plantație și distrugerea plantelor bolnave;
- distrugerea puricilor, afidelor, nematozilor, curăţarea de primăvară a plantaţiei de frunze bolnave.
Boli provocate de bacterii:
Arsura bacteriană a frunzelor de căpșun Xanthomonas fragariae
Pe faţa inferioară a frunzelor şi de-a lungul nervurilor principale şi secundare apar pete neregulate de 1-4 mm în diametru, translucide, de un verde deschis. În ultimele stadii de dezvoltare a bolii, ţe-suturile necrozate se distrug și se sfărâmă, ducând la apariția de perforaţiipe frunză. În acest stadiu frunzele au un aspect ros de molii.
Metode de evitare a răspândirii bacteriozelor:
- plantarea de material săditor sănătos;
- respectarea rotaţiei culturilor;
- irigarea prin picurare acolo unde s-a semnalat bacteria;
- primăvara adunarea frunzelor uscate.
Citește aici despre Când se plantează căpșunii: perioade și distanțe recomandate.
