Diareea virală este o boală infectocontagioasă, cu etiologie complexă, întâlnită la viței în primele zile de viață, caracterizată clinic prin tulburări generale și digestive, urmate frecvent de moarte.
Agentul etiologic principal este rotavirusul bovin. Rotaviroza se întâlnește la viței în primele 2-3 săptămâni de viață, incidența cea mai mare până la vârsta de 5 zile.
Se apreciază că media de vârstă a viţeilor afectați este de 2 săptămâni, cu variații între 11 și 21 de zile.
Sursele de infecție sunt reprezentate, în primul rând, de vițeii cu diaree sau cu infecții subclinice, cât și de cei trecuți prin boală, cât și de animalele adulte, cele clinic sănătoase, care elimină cantități mari de virus prin fecale.
Pot constitui surse de infecție, de asemenea, alte specii de animale (porci, mânji, miei), la care aceste virusuri sunt implicate deja în tulburările digestive.
Contaminarea se realizează pe cale digestivă, mai puțin pe alte căi.
Vițeii sunt protejați în urma consumului de colostru ce conține anticorpi corespunzători, numai câteva zile după parturiție (5-7 zile), ceea ce coincide cu scăderea imunoglobulinelor colostrale începând cu ziua a treia după parturiție.
Cele mai frecvente îmbolnăviri se înregistrează în sezoanele reci și umede și atunci când alimentația mamelor este deficitară, cantitativ, dar și calitativ.
Morbiditatea (Raportul dintre numărul bolnavilor și întreaga populație într-o anumită perioadă de timp) variază de la un efectiv la altul, de la an la an, cu mortalitatea de 5-60% și morbiditate de până la 80%.
Cum se manifestă boala
În infecția experimentală, la vițeii privați de colostru, simptomele apar la 10-14 ore după inoculare. Perioada de incubație este de 20-36 de ore.
În condiții naturale, boala debutează brusc, prin temperatură ridicată a corpului, abatere, lipsa poftei de mâncare, diaree profuză cu fecale gălbui, spumoase, ce conțin mucus și uneori strii de sânge, urât mirositoare.
Animalele se deshidratează, mucoasele devin palide, ochii înfundați, părul își pierde luciul, iar pielea este rece și lipsită de elasticitate. După câteva zile, vițeii se pot vindeca sau ei ajung în hipotermie și mor.
La vițeii de peste 5 zile, infecțiile mixte sunt frecvente, tulburările digestive se prelungesc, iar dezvoltarea este defectuoasă.
Cum arată un animal mort din cauza diareei
Cadavrul este deshidratat, conținutul intestinal este lichid, cu defrișări de mucoasă albicioasă și cheaguri de lapte nedigerat.
Prevenirea și combaterea diareei virale neonatale
Profilaxia se bazează în principal pe evitarea expunerii vițeilor nou-născuți la infecții, suprimarea tuturor cauzelor capabile de a micșora rezistența organismului și în primul rând se iau în calcul condițiile de zoo igienă și alimentație.
Profilaxia specifică se realizează cu vaccinuri vii și inactivate cu b-propiolactonă, încorporate în adjuvant uleios.
Vaccinurile vii modificate, se aplică la viței, pe cale orală, imediat după parturiție, de preferat înainte de primul colostru, deoarece anticorpii colostrali diminuă sau chiar anulează răspunsul imun activ local.
Vaccinurile inactive se administrează la vacile gestante, în vederea asigurării unei protecții pasive a vițeilor nou-născuți, prin anticorpi colostrali.
Vaccinarea vacilor cu un vaccin inactivat și cu un adjuvant uleios, aplicat intramuscular în ultimele 2-3 luni de gestație și repetat în ziua parturiției, asigură persistența anticorpilor în lapte, până la 28 de zile după fătare.
În focar, vițeii bolnavi se izolează și se tratează, se aplică dezinfecția și vaccinarea, fie a vițeilor imediat după fătare, fie a vacilor în ultimele 2-3 luni după gestație.
Se are în vedere combaterea deshidratării, a diareei și a suprainfecțiilor bacteriene. Rehidratatea este foarte importantă și se efectuează cu soluții de electroliți, iar în lipsa acestora, cu ape minerale sau ser fiziologic cu sau fără adaos de glucoză.
Mucoasa intestinală inflamată, se protejează prin administrarea unor mucilagii de in, a decoctului de orez, săruri de bismut, cărbune mineral sau vegetal, săruri de calciu.
Colostrul poate fi înlocuit timp de 24-48 de ore cu ceaiuri, supe de morcovi, decocturi de orez sau orz, în cantitatea de 3-4 litri pe zi, administrate în mai multe tainuri.
Tratamentul antibacterian recurge la antibiotice, sulfamide sau derivați furanici. Serurile hiperimune și gamaglobulinele sub formă de concentrate specifice sau nespecifice pot avea efecte favorabile, acționând atât asupra virusurilor cât și a bacteriilor.
Se recomandă, în același timp, vitamino-terapia. Vițeii bolnavi vor fi ținuți în locuri fără curenți de aer, cu așternut moale și abundent.
Sursa foto: brx.ro
