Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028-2034, securitatea lanţului agroalimentar pe Flancul Estic al UE şi NATO, finanţarea fermelor, digitalizarea şi înnoirea generaţională se numără printre temele Conferinţei Naţionale AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, organizată joi, la Bucureşti, de Clubul Fermierilor Români.
Evenimentul reuneşte reprezentanţi ai instituţiilor europene şi naţionale, ai organizaţiilor financiare, ai mediului de afaceri şi ai sectorului agricol, pentru a discuta perspectivele agriculturii româneşti în contextul negocierilor privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Unul dintre subiectele centrale îl reprezintă viitoarea reformă a PAC şi impactul noului Cadru Financiar Multianual asupra agriculturii româneşti.
Potrivit analizei prezentate de organizatori, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 miliarde de euro la 16,57 miliarde de euro, în acest context fiind esenţială poziţia pe care ţara noastră o va susţine în negocierile europene.
Dezbaterile vor aborda, de asemenea, rolul României în asigurarea securităţii alimentare a Flancului Estic al UE şi NATO, în special prin intermediul porturilor de la Marea Neagră, precum şi necesitatea investiţiilor în procesare, depozitare, irigaţii şi gestionarea riscurilor din agricultură.
Accesul fermierilor la finanţare, costul creditării, instrumentele de garantare şi stabilitatea cadrului fiscal vor fi analizate într-o altă sesiune, în timp ce un panel distinct va fi dedicat tehnologiilor avansate, inteligenţei artificiale, roboticii, digitalizării fermelor şi atragerii tinerilor în agricultură.
Conform datelor prezentate de Clubul Fermierilor Români, deficitul de finanţare a agriculturii din România era estimat la aproximativ 11,4 miliarde de euro în 2022, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Totodată, doar 0,03% dintre fermele româneşti sunt digitalizate, iar România continuă să exporte încă două treimi din producţia de cereale neprocesată.
În acelaşi timp, agricultura europeană se confruntă cu reducerea numărului de ferme, cu 37% mai puţine în perioada 2005-2020, respectiv 5,3 milioane, în timp ce vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, ajungând la 56 de ani.
Veniturile acestora reprezintă doar 40% din salariul mediu, iar costurile fermelor au crescut cu aproximativ 300% din 2007 până în prezent, faţă de o majorare de numai 15% a preţului cerealelor.
Potrivit organizatorilor, la conferinţă vor participa directorul general pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, Elisabeth Werner, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, şi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
De asemenea, printre invitaţii care vor transmite mesaje video se află Christophe Hansen – Comisarul European pentru Agricultură şi Alimentaţie şi vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
De asemenea, la dezbateri vor fi prezenţi şi europarlamentarul Maria Grapini, senatorul Tanczos Barna, fost vicepremier, ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, precum şi reprezentanţi ai Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, alături de reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai organizaţiilor fermierilor, între care Jabbar Kanani, preşedintele Agricover, şi Matei Titianu, preşedintele LAPAR.
Conferinţa va fi deschisă de Alexander Degianski, preşedintele Clubului Fermierilor Români, şi Florian Ciolacu, directorul executiv al organizaţiei.
