20 C
București
joi, 11 septembrie, 2025
IT
MD

-

‹ adv ›
HomepageArticoleAlimentația gâștelor: nutrețuri pentru tineret și gâște

Alimentația gâștelor: nutrețuri pentru tineret și gâște

Gâștele sunt o categorie de palmipede mari, crescute pentru producerea de carne și grăsime, dar, nu în ultimul rând, pentru producţia secundară, deosebit de apreciată de gospodine – producţia de pene.

Gâștele valorifică foarte bine furajul verde, prin pășunat, cât și furajele grosiere
și grăunţele de cereale și de buruieni, de pe miriști, fapt care face posibilă creșterea lor și în lipsa unor suprafeţe întinse de apă.

‹ adv ›

Pentru tineret se utilizează nutreţ combinat cu un nivel energetic de 2600–2800 kcal EM/kg furaj și 16–20% PB până la vârsta de 3 săptămâni, la 4–6 săptămâni se administrează nutreţ combinat care conţine 2700–2900 kcal EM/kg furaj și 10–13% PB, iar la 7–12 săptămâni 2700–2900 kcal EM/kg furaj și 10–11% PB.

Astfel, se recomandă următoarele reţete de nutreţ combinat:

Nutrețuri combinate utilizate în hrana tineretului de gâscă

În timpul perioadei de reproducţie, nutreţurile consumate variază, în funcţie de stadiul ouatului, cât și de performanţele de ouat.

‹ adv ›

Asigurând în nutriţia gâștelor nutreţuri cu valoare energetică de 2500 kcal EM/kg și cu o valoare proteică de 15% PB, gâsca pentru reproducţie va consuma zilnic 150 g nutreţ combinat, la începutul perioadei de ouat, ca să ajungă la 300 g nutreţ combinat/ zi, la sfârșitul ouatului, concomitent cu 700–800 g nutreţ verde.

Cu ajutorul nutreţului verde se asigură și o parte din necesarul de săruri minerale (în special de potasiu) și de vitamine constituind, totodată, și un balast care favorizează funcţiile digestive.

Reţetele de nutreţ combinat utilizat în alimentaţia gâștelor adulte ar avea următoarea structură.

Nutreţuri combinate utilizate în hrana gâștelor adulte

Citește și despre: Coccidioza la păsări – motivul diareii cu sânge.

Bibliografie: Bunele practici de adaptare a sectorului zootehnic la schimbările climatice. Autori: Oleg MAȘNER, doctor în știinţe agricole. Sergiu COŞMAN, doctor habilitat în știinţe agricole. Vasile MACARI, doctor habilitat în știinţe biologice. Anatolie DANILOV, doctor în știinţe agricole. Igor PETCU, doctor în știinţe agricole.

‹ adv ›

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Raport RaboResearch: producția mondială de carne de vită scade, prețurile rămân în creștere

Conform raportului RaboResearch Global Beef Quarterly pentru trimestrul al...
‹ adv ›

Prognoze pentru producția de floarea-soarelui și rapiță în regiunea Mării Negre în 2025/26 comparativ cu sezonul trecut

Oleaginoasele rămân un pilon strategic al producției agricole în regiunea Mării Negre–Dunăre, care asigură cea mai mare parte a...

Producţia de vin a Italiei şi-a revenit astfel că va păstra titlul de cel mai mare producător mondial

Italia urmează să înregistreze o recoltă bună de struguri în 2025, ceea ce îi va permite să îşi consolideze...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole