Seceta pedologică severă din această vară are un impact semnificativ asupra producțiilor agricole din județul Timiș, culturile de toamnă și de primăvară fiind afectate între 30% și 100%, a declarat vineri, directorul Direcției Agricole a Județului (DAJ), Codruț Călin Ancheș, notează agerpres.ro.
Culturile de porumb, floarea-soarelui și soia prezintă aspecte vizibile de arsură, cauzată de seceta pedologică și atmosferică.
„Până în prezent avem centralizate culturile însămânțate în toamnă la orz, grâu comun, rapiță și lucernă. Pentru culturile însămânțate în primăvară, evaluările zilnice pe teren sunt în derulare. Și anul trecut ne-am confruntat cu secetă pedologică, dar se pare că, în acest an, situația va fi mai dramatică”, a afirmat Codruț Călin Ancheș.
Culturile agricole însămânțate în toamnă, care au beneficiat și de perioade mai umede ale iernii și primăverii, sunt afectate de seceta verii din ultimele trei luni în proporție de aproximativ 50%.
La orzul de toamnă, din suprafața declarată de 490 de hectare însămânțate, suprafața calamitată este de 229 de hectare; la grâul comun de toamnă, din cele 5.033 de hectare, suprafața calamitată este de 2.478 de hectare.
Rapița de toamnă, însămânțată pe 1.907 hectare, suprafață declarată acum sunt 726 de hectare calamitate, în timp ce din cele 300 de hectare cultivate cu lucernă, sunt calamitate 109, potrivit raportului întocmit de inginer agronom Alin Nastasă, din cadrul DAJ Timiș.
„Procesul de evaluare a pagubelor pentru culturile de primăvară se află în plină dinamică, comisiile de constatare deplasându-se zilnic în teren pentru a constata și evalua gradul de afectare determinat de seceta pedologică severa. Conform Administrației Naționale de Meteorologie-Serviciul Agrometeorologic, județul Timiș înregistrează deficit de umiditate în sol, situat în zona de secetă pedologică puternică”, a subliniat Ancheș.
În aceeași perioadă a anului trecut, raportările DAJ Timiș indicau calamități între 40% și 70% din culturile agricole înființate în primăvară, în special pe cele de porumb și floarea-soarelui.
Culturile de porumb aveau talie redusă, știuleți neformați, iar, din cauza căldurii extrem de ridicate din luna iulie, procesul de polenizare nu a putut avea loc, chiar dacă s-a format știuletele, acesta prezentând o cantitate foarte redusă de boabe.
Pe de altă parte, pe fondul temperaturilor extrem de ridicate și al lipsei precipitațiilor din ultima perioadă, debitele cursurilor de apă din Spațiul Hidrografic Banat au scăzut sub 30% din normalul perioadei, Administrația Bazinală Apele (ABA) Banat confruntându-se cu o secetă hidrologică semnificativă.
„Lipsa precipitațiilor a diminuat și rezervele de apă din freatic, motiv pentru care este posibil să apară frecvent cazuri de secare a unor puțuri și fântâni. (…) Primele sectoare afectate de secetă au apărut în zona de câmpie, atât pe afluenți mici, cât și pe râuri cu suprafețe de recepție mai mari, precum Moravița și Bega Veche. În prezent, la 16 stații hidrometrice este semnalat fenomenul de secare sau băltire, ceea ce reprezintă 20% din totalul stațiilor hidrometrice monitorizate de ABA Banat”, a declarat, directorul ABA Banat, Viorel Avram.
Aceste sectoare sunt pe râul Timiș (patru secțiuni afectate), pe Bega (două), Bega Veche (trei secțiuni), Bârzava (două), Moravița (două secțiuni) și Caraș (trei secțiuni).
