Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR) atrage atenţia asupra absenţei politicilor coerente în domeniu, deşi România dispune de un sector vitivinicol competitiv la nivel internaţional.
Potrivit asociaţiei, în timp ce state precum Franţa, Italia sau Spania utilizează vinul ca instrument de poziţionare economică şi culturală, în România acesta rămâne gestionat fragmentat, preponderent prin măsuri administrative şi fiscale, fără o integrare reală într-o politică de dezvoltare.
„Această abordare devine cu atât mai problematică cu cât presiunea este aplicată în special asupra segmentului deja fiscalizat, în timp ce zona care generează pierderi reale pentru buget rămâne insuficient adresată.
Estimările indică aproximativ 200 de milioane de litri de vin comercializaţi anual în afara sistemului fiscal, echivalentul unei pieţe de circa trei miliarde de lei, din care TVA-ul necolectat depăşeşte 570 de milioane de lei.
Acest fenomen este susţinut de lipsa trasabilităţii în circulaţia strugurilor, de fragmentarea artificială a producţiei sub praguri administrative şi de incoerenţe legislative care permit perpetuarea unei economii paralele”, se scrie în comunicat.
ADAR consideră că, în context, tratamentul aplicat producătorilor conformi devine disproporţionat.
„Deşi acciza asupra vinului este redusă şi nu generează venituri bugetare semnificative, obligaţiile administrative asociate, în special garanţiile şi procedurile care blochează capital, creează o presiune reală asupra sectorului şi limitează capacitatea acestuia de a investi şi de a se dezvolta.
Se conturează astfel un dezechilibru structural: zona fiscalizată este suprareglementată, în timp ce zona nefiscalizată rămâne insuficient controlată. Subiectul a fost discutat pe 10 martie în cadrul Conferinţelor ADAR, unde producători, oenologi şi directori de crame au semnalat problemele sistemului fiscal şi lipsa de trasabilitate.
În ciuda demersurilor constante ale ADAR şi ale reprezentanţilor sectorului pentru deschiderea unui dialog cu Ministerul Finanţelor, toate propunerile de întâlnire formulate până în prezent au fost amânate, fără un rezultat concret. Această lipsă de asumare amplifică ruptura dintre decidenţi şi realitatea din teren”, precizează Asociaţia.
Potrivit acesteia, în absenţa unei corecţii de direcţie, România riscă să rateze o oportunitate economică şi de imagine.
„Vinul nu este doar un produs agricol, ci un vector de dezvoltare care poate susţine turismul, exporturile şi construcţia unui brand de ţară coerent. Valorificarea acestui potenţial depinde însă de capacitatea de a construi politici publice care să distingă clar între consum propriu şi activitate economică, să crească trasabilitatea în lanţul de producţie şi să intervină acolo unde evaziunea este reală şi cuantificabilă, în paralel cu simplificarea cadrului administrativ pentru operatorii conformi”, menţionează reprezentanţii ADAR.
În concluzie, ADAR consideră că sectorul vitivinicol nu are nevoie de măsuri punitive suplimentare, ci de o recalibrare a abordării publice, care să alinieze controlul fiscal cu realitatea economică şi să permită dezvoltarea sustenabilă a unui domeniu cu potenţial strategic pentru România.
