Compania Bayer în parteneriat cu USV „Regele Mihai I” din Timișoară aduce în atenția dumneavoastră informații despre septorioza frunzelor de grâu. În această perioadă avem deja infecții în culturile de grâu.
Este necesar să verificați culturile și să interveniți la momentul optim. În acest sens, vă prezentăm câteva informații utile despre această boală.
Condițiile climatice actuale favorizează infecțiile cu Septoria tritici, cunoscut fiind că acest patogen are nevoie de apă pentru a se dezvolta.
La 26 februarie 2026, Septoria tritici este prezentă în toate culturile de grâu, cu frecvențe și intensități diferite de atac, funcție de soiul cultivat, tehnologia aplicată și condițiile climate ale zonei.
Luna martie se anunță și ea una cu ploi, de aceea trebuie să fiți foarte atenți la evoluția acestui patogen în culturile dumneavoastră.
Verificați culturile de grâu săptămânal. Dacă constatați că PED-ul (prag economic de dăunare) a fost depășit, puteți aplica un prim tratament.
În prezent, din cauza sistemelor agricole bazate pe monocultură, rotații scurte și lipsa diversității plantelor cultivate într-o fermă, Septoria tritici trece foarte ușor de pe samulastră în noile culturi.
Condițiile climatice care favorizează patogenia
Epidemiile de septorioză sunt favorizate de vremea umedă întreținută de ploi continue, de temperaturile moderate, de soiurile sensibile, tehnologiile aplicate și existența sursei de inocul [Eyal et al., 1987].
Picnosporii sunt eliberați din picnidii (mici fructificații negre care se văd la suprafața petelor) atunci când apa persistă pe frunze mai mult de 30 de minute.
În momentul expulzării, picnosporii se află grupați într-o masă gelatinoasă, lipicioasă care îi protejează de uscăciune, mărindu-le viabilitatea.
În condiții favorabile de temperatură ei vor germina. Picnosporii pot germina la temperaturi minime cuprinse între 2 – 3 0C.
După Popescu (2005), germinarea sporilor și infecțiile se pot realiza la temperaturi minime cuprinse între 6 – 8 0C și umiditate relativă a aerului de 85% timp de 12 ore.
Temperatura optimă este cuprinsă între 20 – 25 grade 0C iar cea maximă între 33 – 37 0C [Hilu & Bever, 1957]. Acest patogen are capacitatea de a se dezvolta într-un interval larg de temperaturi (5 – 35 0C) dar este condiționat de prezența apei.
Dacă nu sunt precipitații, infecțiile nu se realizează. Primele simptome apar pe frunze după 6 – 7 zile de la realizarea infecției iar ciclul se încheie la 11 – 15 zile.
Recunoașterea simptomelor
Este vital să cunoașteți cum se manifestă septorioza. Petele produse de Septoria tritici pe frunze pot avea diferite forme, ovale, alungite, neregulate când se unesc și cuprind porțiuni mari din frunză.
Cel mai adesea, petele au formă dreptunghiulară (cu două laturi neregulate), limitate de nervurile frunzelor. La început, culoarea petelor este verzuie – galbenă iar pe măsură ce patogenul evoluează capătă culoare maro.
La atacuri masive întreaga frunză poate fi acoperită de pete maronii care în stadiu avansat devin cenușii și mor. Uneori, de jur împrejurul petelor apare un halou clorotic.
Tabloul simptomatic este întregit de prezența pe suprafața petelor a unor fructificații negre numite picnidii, care pot fi observate cu ochiul liber.
Aceste fructificații sunt așezate în șiruri paralele (de regulă dar nu obligatoriu) cu nervurile frunzei. Uneori pe teci și pai pot apărea pete alungite, clorotice care în final se brunifică [Hatman et al., 1989; Popescu, 2005; Murray et al., 2009].
Managementul integrat
Septoria tritici este un patogen important al culturilor de grâu, capabil să producă pagube serioase în primăverile umede (între 30 – 50% la soiurile sensibile).
Factorii de risc sunt:
- Utilizarea soiurilor sensibile;
- Iernile blânde și umede, primăverile cu vânt;
- Vremea umedă întreținută de ploi continue;
- Semănatul timpuriu [Popescu, 2005].
Măsuri profilactice
- Utilizarea soiurilor rezistente și a semințelor sănătoase, certificate;
- Rotații corecte (duc la diminuarea sursei de inocul). Rotațiile de 3 – 5 ani la grâu au redus mult incidența septoriozei frunzelor [Shearer et al., 1974];
- Distrugerea samulastrei;
- Tehnologii de cultură care se bazează pe lucrările solului (arături), mai ales în anii cu infecții masive;
- Îndepărtarea resturilor vegetale duce la diminuarea sursei de inocul [Popescu, 2005].
Măsuri chimice
Aceste măsuri deține ponderea în cadrul sistemului de combatere integrată. Tratamentele pot fi făcute preventiv și curativ.
Tratarea semințelor cu fungicide sistemice este obligatorie. În România sunt omologate pentru tratarea semințelor de grâu mai multe fungicide care protejează tinerele plăntuțe de atacul patogenilor specifici, între care și septoriozele.
Pentru Septoria tritici este omologată substanța fluxapyroxad. Rareori, Septoria tritici poate fi găsită pe semințe. În partea de vest a României este predominantă Septoria tritici, de aceea în acest material sunt prezentate informații despre acest patogen.
În vegetație tratamentele trebuie efectuate când PED-ul a depășit 10% intensitate de atac [Popescu, 2005].
Tratamentele preventive pot fi realizate atunci când plantele de grâu se află în stadiul „al doilea nod vizibil” sau când „frunza steag este vizibilă” [Eyal et al., 1987].
Alte PED – uri (praguri economice de dăunare) de care se poate ține cont (corelate cu fenologia plantelor):
- Înfrățire – intensitate 30 – 50% sau 1% frunze cu fructificații
- Alungirea tulpinii – intensitate 15 – 20% sau 1% frunze cu fructificații
- Înspicat – 10% intensitate la frunza steag sau 1% frunze cu picnidii.
Tratamentele în culturile de cereale este bine să se facă în intervalul fenologic „începerea alungirii paiului – apariția frunzei stindard” adică BBCH 30 – 39. Fungicidele trebuie alese cu mare atenție mai ales când vremea este umedă și severitatea bolii ridicată.
În astfel de situații se recomandă utilizarea fungicidelor compuse din mai multe substanțe active cu moduri diferite de acțiune (contact și sistemice). Combinațiile de mai multe substanțe active asigură protecție pentru o perioadă mai lungă de timp.
Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale au spectru larg de acțiune, controlând mai mulți patogeni.
Într-un sezon de vegetație este foarte important să alternați substanțele active pentru a evita apariția fenomenului de rezistență.
De asemenea, respectați dozele recomandate de producători. Nerespectarea dozelor recomandate duce la instalarea fenomenului de rezistență.
Tratamentele fitosanitare trebuie aplicate în zile fără vânt și cu temperaturi mai mari de 5 C. Utilizarea echipamentelor de protecție este obligatorie. Respectați timpii de pauză (la unele fungicide este de 61 de zile).
Prin urmare:
- Primul tratamentul (T1) pentru controlul septoriozei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 32 (apariția frunzei 3) – acest tratament asigură control maxim pentru frunza 3 și bun pentru frunza 2.
- Al doilea tratament (T2) pentru controlul septoriozei ar trebui aplicat la stadiul de creștere GS 39 – este foarte important și asigură control maxim pentru frunza steag și oprește infecțiile care eventual s-au instalat pe frunza 2.
Fungicidele omologate în România pentru combaterea septoriozei la grâu (dar și pentru alți patogeni ai cerealelor) sunt:
- Azoxistrobin;
- Azoxistrobin + folpet;
- Azoxistrobin + protioconazol;
- Azoxistrobin + fluxapyroxad;
- bixafen +spiroxamină + trifloxistrobin;
- Protioconazol + tebuconazol;
- protioconazol + spiroxamină;
- protioconazol + trifloxistrobin;
- protioconazol + spiroxamină + trifloxistrobin;
- bixafen + tebuconazol;
- Difenoconazol;
- Fenpropidin + protioconazol;
- Fenpicoxamidă + protioconazol;
- Fenpicoxamidă;
- Piraclostrobin;
- Fluxapyroxad;
- Fluxapyroxad + protioconazol;
- fluxapiroxad + piraclostrobin
- fluxapyroxad + metconazol;
- fluxapyroxad + mefentrifluconazol;
- mefentrifluconazol + piraclostrobin;
- Mefentrifluconazol + metrafenonă + piraclostrobin;
- Mefentrifluconazol;
- Mefentrifluconazol + protioconazol;
- Metconazol;
- Metconazol + protioconazol;
- Protioconazol;
- Tebuconazol;
- bixafen + protioconazol;
- boscalid + kresoxim – metil;
- difenoconazol + tebuconazol;
- Difenoconazol + metconazol;
- Difenoconazol + protioconazol;
- bromuconazol + tebuconazol;
- Proquinazid + protioconazol;
- Folpet;
- Folpet + protioconazol;
- Kresoxim – metil + mefentrifluconazol
- Sulf + sulfat de cupru tribazic [după aplicația PESTICIDE 2.25.12.4, 2026].
Măsuri biologice de control
Din decembrie 2025 a fost omologat în România un biopreparat pe bază de Pythium oligandrum M1 (1×109 oospori/l) pentru combaterea biologică a septoriozei frunzelor.
Doza recomandată de producători este de 0,1 – 0,2 l/ha. Într-un sezon de vegetație se pot face maxim trei tratamente, la un interval de 14 zile.
Atenție! În combaterea biologică tratamentele se fac profilactic, nu curativ. Nu ezitați să ne contactați dacă întâmpinați probleme deosebite în culturile dumneavoastră.
