Până în 2025, industria globală a soiei se afla într-un proces de transformare structurală profundă, determinat de convergența biotehnologiilor avansate, a agriculturii digitale, a cerințelor tot mai stricte de sustenabilitate și a schimbărilor geopolitice din comerțul agricol.
Avantajul competitiv se mută treptat de la produse individuale către soluții integrate de productivitate, care combină genetica modernă, protecția culturilor, managementul solului și deciziile bazate pe date.
Un element relevant evidențiat de datele CESB din Brazilia este faptul că randamentele ridicate nu sunt automat asociate cu niveluri mai mari ale costurilor de producție.
Eficiența agronomică, și nu intensitatea inputurilor, devine principalul determinant al performanței.
În acest context, liderii lanțului valoric al soiei sunt acei jucători și sisteme de producție capabile să integreze coerent tehnologiile disponibile, să gestioneze riscurile de rezistență și să livreze simultan productivitate, eficiență economică și sustenabilitate pe termen lung.
Genetica și ameliorarea: de la trăsături izolate la sisteme complexe
Ameliorarea soiei traversează o schimbare de paradigmă, de la îmbunătățiri punctuale către un model de suprapunere a mai multor trăsături, susținut de ameliorare și management de precizie.
Toleranța la multiple erbicide, cu cinci sau chiar șase moduri de acțiune, devine o configurație de bază, pe fondul extinderii accelerate a rezistenței buruienilor.
În paralel, rotația surselor genetice de rezistență la nematozi, în special între PI 88788 și Peking, se consolidează ca practică standard în industrie.
Noile platforme genetice reflectă această direcție. De exemplu, Intacta 5+ integrează toleranța la cinci erbicide cu protecție extinsă împotriva dăunătorilor, în timp ce alte platforme aflate în dezvoltare vizează toleranța la șase moduri de acțiune erbicidă.
Tehnologiile de editare genetică accelerează semnificativ ciclurile de dezvoltare a noilor varietăți, beneficiind de bariere de reglementare mai reduse în anumite regiuni.
În America de Nord, rezistența la SCN nu mai reprezintă un avantaj competitiv, ci o cerință minimă. Până în 2026, doar în statul Iowa vor fi disponibile peste 900 de varietăți rezistente, aparținând a zeci de branduri și companii.
În acest context, provocarea se mută de la existența rezistenței către durabilitatea acesteia, prin rotație genetică, varietăți combinate și stabilitate în condiții variabile de câmp.
Protecția plantelor: trecerea de la produse la management integrat
Pe măsură ce sistemele de producție devin mai sofisticate, competiția în protecția plantelor se mută de la substanțe individuale către cadre integrate de management.
Tratamentele pentru semințe, soluțiile biologice și strategiile combinate PRE–POST devin componente structurale ale protecției randamentului.
Controlul nematozilor ilustrează cel mai clar această evoluție. De la un input considerat marginal, acesta devine o investiție strategică în stabilitatea producției.
Noile soluții urmăresc simultan controlul nematozilor și reducerea riscurilor asociate unor boli majore, precum SDS sau putregaiurile radiculare, oferind un nivel mai ridicat de predictibilitate a rezultatelor.
În paralel, produsele biologice câștigă teren atât din perspectiva eficienței, cât și a adoptării la scară comercială.
În managementul buruienilor, rotația modurilor de acțiune a devenit o necesitate operațională.
Rezultatele din câmp confirmă eficiența strategiilor integrate, inclusiv a celor care combină chimia cu practici agronomice precum culturile de acoperire, reducând presiunea de selecție și ritmul apariției rezistenței.
Biologicele: de la soluții complementare la pilon strategic
Brazilia se conturează ca lider global în dezvoltarea și adoptarea biologicelor în cultura soiei.
Inoculanții, soluțiile microbiologice și practicile de co-inoculare devin elemente centrale în creșterea eficienței utilizării azotului și în îmbunătățirea sănătății solului.
În 2024, piața braziliană a inoculanților a depășit 200 de milioane de doze, iar rata de adopție în cultura soiei a ajuns la peste 80%.
Integrarea biologicelor cu fertilizarea și protecția chimică generează câștiguri de producție validate în numeroase studii de câmp.
În același timp, inovațiile în tehnologiile de aplicare, inclusiv soluțiile de tip „biocapsulă” pentru tratamentul semințelor, reduc riscurile operaționale și simplifică implementarea la nivel de fermă.
Pe termen mediu, biologicele sunt estimate să ajungă la aproximativ 30% din piața globală a pesticidelor, nu ca înlocuitor complet al produselor chimice, ci ca element important al sistemelor integrate de producție.
Digitalizarea: de la monitorizare la inteligență agricolă activă
Agricultura digitală depășește etapa monitorizării și intră într-o fază de inteligență proactivă, în care plantele devin surse active de informație.
Noile tehnologii permit detectarea timpurie a stresului și a infecțiilor, cu mult înainte de apariția simptomelor vizibile, facilitând intervenții mai precise și reducerea pierderilor.
Dronele autonome, diagnosticul asistat de inteligență artificială și platformele regionale de analiză a datelor susțin decizii adaptate condițiilor locale.
În Brazilia, peste 60% dintre suprafețele auditate utilizează deja tehnologii de agricultură de precizie, creând infrastructura necesară pentru integrarea deplină a geneticii, protecției plantelor și managementului digital.
Patru direcții care definesc viitorul industriei soiei
Transformarea industriei globale a soiei este ghidată de patru axe principale: integrarea tehnologică, sustenabilitatea ca indicator economic, managementul pe termen lung al rezistenței și reconfigurarea lanțurilor globale sub influența geopoliticii.
Diferențele de reglementare, tensiunile comerciale și asincronizarea aprobărilor pentru noile tehnologii genetice generează atât riscuri, cât și oportunități, în special pentru America de Sud, care își consolidează rolul de furnizor strategic pe piața globală.
Este de așteptat că avantajul competitiv în cultura soiei nu va aparține celor care comercializează inputuri individuale, ci actorilor capabili să ofere sisteme integrate, reziliente și eficiente, adaptate unui context agricol și economic tot mai complex.
Sursa: AgroPages.com.
