Vânzările de carne la magazinele alimentare din SUA sunt cu 12% sub nivelul de anul trecut, în Europa cererea de carne de vită ar urma să scadă cu 1%, iar în Argentina consumul de carne de vită per capita a scăzut cu 4% după 2000, transmite Bloomberg.
Chiar dacă aceste cifre pot părea mici, o scădere a cererii de carne este o raritate în condiţiile în care înaintea pandemiei consumul de carne a crescut timp de mai mulţi ani, stabilind record după record.
Acum cererea începe să scadă la nivel global în ceea ce ar putea fi începutul tranziţiei de la consumul de proteine de origine animală.
Pentru Eudelia Pena, o casnică în vârstă de 48 de ani care trăieşte în New York împreună cu soţul şi cei trei copii, carnea a devenit un lux. Preţurile cu amănuntul la carnea de vită tocată au crescut cu 6%, preţurile la pui au crescut cu 9%, iar la cotletele de porc s-a înregistrat o creştere de 13% până la 3,88 dolari pentru o livră (0,45 kilograme).
În aceste condiţii, proteinele animale sunt inaccesibile pentru familia Pena, care în prezent se bazează pe un singur venit după ce Eudelia Pena şi-a pierdut locul de muncă la un magazin de haine.
În cazul precedentelor crize financiare cererea de carne a scăzut pentru ca ulterior să îşi revină. Ceea ce este diferit acum este oferta de carne pe bază de plante. Din ce în ce mai mulţi consumatori renunţă la carne pe fondul îngrijorărilor cu privire la mediul înconjurător, bunăstarea animalelor şi efectele asupra sănătăţii.
Şi acest fenomen nu este limitat doar la California, ci şi la hipsterii din Londra. Această tendinţă este adoptată din ce în ce mai des la nivel mondial şi de-a lungul unor diferite categorii de venit, astfel încât forţele combinate ale inflaţiei şi tendinţelor alimentare ar putea declanşa o tranziţie istorică de la consumul de carne la nivel mondial.
În unele părţi ale lumii trecerea la o dietă pe bază de plante vine pe fondul proliferării unor produse alternative precum burgerii vegetali de la Beyond Meat. În alte cazuri este vorba de o revenire la o dietă bazată mai mult pe legume.
În orice caz, activiştii de mediu se pot bucura pentru această tranziţie de la carne. Potrivit unor studii, emisiile de gaze cu efect de seră ale agriculturii sunt mai mari decât cele ale transporturilor, din cauza sectorului creşterii animalelor.
Însă această schimbare nu poate fi văzută ca un panaceu universal. Accesul insuficient la carne şi alte produse alimentare de origine animală este un factor important din spatele ratelor ridicate de malnutriţie care persistă în multe părţi ale Africii şi Asiei, a avertizat luna trecută organizaţia UN Nutrition.
Studiile efectuate de acest grup arată că carnea şi alte produse animale pot ajuta la combaterea malnutriţiei care afectează o cincime din copiii din întreaga lume.
Deocamdată nu există un set clar de date care să arate o scădere a cererii mondiale de carne. Aceasta deoarece cele mai multe măsurători estimează consumul în raport cu producţia de carne.
Toate aceste măsurători pleacă de la ipoteza că atunci când există o ofertă disponibilă de carne, ea va fi consumată. Iar producţia animală este aşteptată să crească în acest an pe măsură ce China îşi revine după epidemia de pestă porcină africană.
Având în vedere aceste ipoteze, Organizaţi Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), estimează că în 2021 consumul mondial per capita de carne va creşte cu 1,2%, după ce a scăzut cu 0,7% anul trecut, însă această estimare se bazează pe amploarea revenirii producţiei de carne de porc în China.
Însă chiar şi în China, unde inflaţia legată de alimente este mai modestă comparativ cu alte regiuni, dieta pe bază de plante câştigă noi adepţi, susţine Darin Friedrichs, analist la firma StoneX Group Inc. din Shanghai.
Generaţiile tinere sunt din ce în ce mai preocupate de sănătate şi mai dispuse să opteze pentru mai puţină carne, în timp ce restaurantele la modă oferă acum opţiuni pe bază de plante, spune analistul.
Sursa foto: kreka.gr