Agricultura românească traversează unii dintre cei mai dificili ani din ultimele decenii. În timp ce autoritățile anunță producții-record la cerealele de toamnă și la rapiță, fermierii trag un semnal de alarmă: porumbul și floarea-soarelui sunt calamitate în proporții de până la 80-090% în sudul țării, iar tot mai mulți producători se gândesc să abandoneze aceste culturi.
Porumbul și floarea-soarelui – culturile care dispar din sud
Președintele LAPAR, Nicu Vasile, avertizează că seceta din acest an a compromis aproape complet aceste culturi în sudul României.
Pentru mulți fermieri, situația este cu atât mai grea cu cât vin după patru ani consecutivi de pierderi provocate de lipsa apei.
Despăgubirile oferite de stat nu acoperă nici măcar costurile de înființare, iar renunțarea la porumb și floarea-soarelui începe să fie o opțiune reală pentru numeroși agricultori.
Irigațiile – veriga lipsă a agriculturii românești
România dispune de aproape 9,7 milioane ha de teren arabil, dar doar 1,6 milioane ha sunt amenajate pentru irigații.
Fermierii reușesc să irige anual circa 800.000 ha (potrivit datelor oferite de Ministrul Agriculturii), mult prea puțin pentru a compensa efectele secetei.
Sistemele construite înainte de 1980, cu lacuri de acumulare de mare capacitate, ar fi putut preveni o parte din dezastru, însă lipsa investițiilor și a unei strategii pe termen lung au lăsat agricultura românească dependentă de capriciile vremii, adaugă Nicu Vasile.
Presiunea financiară asupra fermierilor
Criza climatică se suprapune peste una economică. Raportul BNR arată că în 2024 datoriile sectorului agricol au crescut cu 27%, iar numărul companiilor insuficient capitalizate este în creștere.
Anul trecut, 123 de companii agricole au ajuns în instanță, aproape jumătate dintre acestea intrând direct în faliment. În 2025, în primele nouă luni, alte aproape 100 de firme au intrat în insolvență.
Diferența dintre cifre și realitate
Deși Ministerul Agriculturii a anunțat o producție de 19,3 milioane tone de cereale și rapiță, LAPAR atrage atenția că aceste cifre nu reflectă tabloul complet.
Dacă grâul și rapița au dat producții bune, culturile de primăvară, importante pentru fermele mixte și zootehnie, au fost aproape distruse.
Astfel, „fața dezastrului” nu se vede în statistici, ci în bilanțurile fermierilor care își pierd profitabilitatea.
Ce soluții sunt necesare
LAPAR insistă asupra nevoii unui dialog între guvern și fermieri. Subvențiile trebuie aliniate la nivel european, piața trebuie să fie corectă, iar investițiile în irigații și cercetare agricolă devin urgente.
Fără aceste măsuri, România va continua să importe tot mai multe produse agroalimentare, cu efect direct asupra scumpirii coșului zilnic al consumatorului, menționează Nicu Vasile.
