Rapița este o cultură oleaginoasă importantă, oferind producții ridicate, o cerere puternică pe piață și subproduse valoroase. Totuși, este vulnerabilă la secetă și arșiță și necesită niveluri mari de îngrășăminte și produse pentru protecția plantelor.
Acest lucru ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea ei pe termen lung în condițiile schimbărilor climatice. Alternativele la rapiță sunt analizate în cadrul proiectului european „Climate Knowledge”.
În proiect sunt implicați cercetători de la Baltic Environmental Forum Germany (BEF) și din districtul Herzogtum Lauenburg, scrie Karl Bockholt pentru portalul agricol german Agrarheute.
În regiunile mai stabile ale Germaniei, rapița rămâne foarte profitabilă, dar în zonele predispuse la secetă viitorul ei este incert. Printre alternativele analizate se numără soia, floarea-soarelui, cânepa și camelina.
Cânepa industrială: o cultură prietenoasă cu solul
Cânepa industrială este cultivată mai ales în nordul și estul Germaniei, în special în Saxonia Inferioară, Brandenburg și Saxonia-Anhalt.
Se adaptează bine la diverse tipuri de sol, tolerează seceta moderată și oferă beneficii agronomice: rădăcina pivotantă adâncă îmbunătățește structura solului, iar frunzișul dens reduce dezvoltarea buruienilor.
Cânepa necesită doar minime cantități de pesticide și îngrășăminte, fiind foarte apreciată în agricultura ecologică și pentru refacerea solului.
În același timp, cânepa este eligibilă pentru plățile directe din partea UE. Aproximativ jumătate din suprafața cultivată cu cânepă în Germania este certificată ecologic.
Schimbările climatice favorizează soia
Soia are un succes tot mai mare, în special în Bavaria și Baden-Württemberg, care însumează aproape 70% din suprafața cultivată cu soia din Germania.
Aceste regiuni beneficiază de perioade lungi fără îngheț și de veri călduroase. Capacitatea bacteriilor de a fixa azotul este un avantaj, deși este necesară inocularea.
Soiuri timpurii de soia sunt cultivate acum și în Saxonia, Saxonia-Anhalt și Brandenburg. Soia este o cultură cu emisii reduse, fixatoare de azot, care îmbunătățește fertilitatea solului.
Totuși, este sensibilă la secetă în timpul înfloririi și are nevoie de precipitații regulate și umiditate. Odată cu încălzirea globală, regiunile mai nordice, precum Saxonia Inferioară și Renania de Nord-Westfalia, devin tot mai potrivite pentru cultura soiei.
Floarea-soarelui: mai rezistentă la secetă și tolerantă la arșiță
Floarea-soarelui are o rezistență mai ridicată la secetă și arșiță, având rădăcini adânci care valorifică eficient apa.
Cultura se dezvoltă foarte bine în estul Germaniei, în special în Brandenburg și Saxonia-Anhalt, unde verile sunt călduroase și câmpiile deschise. Unele regiuni sudice, precum Bavaria și Baden-Württemberg, sunt de asemenea potrivite.
Deși încă este o cultură de nișă în Germania, producția este în expansiune datorită prețurilor ridicate și condițiilor climatice favorabile.
Printre provocări se numără lipsa soiurilor adaptate regional și o infrastructură de procesare insuficient dezvoltată.
Camelina: potrivită pentru soluri sărace și climate dificile
Camelina se dezvoltă bine în regiuni cu climă dificilă și are nevoie de puține îngrășăminte. Tolerează seceta, înghețurile târzii și solurile sărace, fiind foarte potrivită pentru Brandenburg, nordul Saxoniei Inferioare și alte zone nisipoase.
Camelina poate fi cultivată acolo unde rapița sau porumbul dau rezultate slabe, fără a necesita fertilizare intensivă.
Având un ciclu de vegetație scurt și necesități reduse de fertilizare, camelina se integrează bine în agricultura ecologică, culturile mixte și programele agroecologice.
Deși randamentul de ulei este modest, beneficiile agronomice și rezistența sa ar putea face din camelina o alternativă viabilă la rapiță în condițiile schimbărilor climatice.