Agenții patogeni ai manei sau fitoftorozei fac parte din genul Phytophthora, organisme asemănătoare fungilor (oomicete), paraziți ai plantelor superioare. Până acum au fost descrise aproximativ 100 de specii, care afectează diferite plante.
Cea mai cunoscută este Phytophthora infestans, responsabilă de mana tomatelor, cartofilor și a altor solanacee.
Patogenul iernează în sol și pe resturile vegetale infectate. Sporii se răspândesc prin apă, vânt, insecte și oameni. La umiditate ridicată (76–90%) și temperaturi de 18–20 °C, sporogeneza este intensă.
Conidiile germinează rapid în picături de apă, formând zoospori care pătrund în țesuturile vegetale prin stomate.
Astfel, pentru dezvoltarea rapidă a bolii este nevoie de umiditate atmosferică sub formă de picături (ploaie, ceață, rouă abundentă). Nopțile răcoroase și zilele moderat calde și înnorate favorizează apariția epidemiilor, atât în câmp, cât și în solarii.
Simptome
- Pe frunze și tulpini: pete brun-cenușii, cu margini mai deschise; pe partea inferioară apare un strat albicios – masa de spori.
- Pe fructe: pete maronii dure, neregulate; fructele devin brune și putrezesc.
Boala se răspândește foarte repede. În condiții de umiditate ridicată, plantele netratate pot fi distruse în câteva zile. În schimb, la temperaturi de peste 26 °C și vreme însorită, evoluția bolii se oprește temporar.
Cu ce să tratați tomatele pentru prevenirea bolii?
Pe toată durata sezonului, pentru îmbunătățirea imunității plantelor se pot utiliza biofungicide pe bază de Bacillus subtilis și Trichoderma spp.
Preparatele biologice permit nu numai controlul principalelor boli ale tomatelor, ci și întărirea imunității plantelor, precum și îmbunătățirea sănătății solului.
Bacillus subtilis este capabil să colonizeze plantele, deoarece pătrund în țesuturi. În procesul de viață, el secretă substanțe antibiotice care inhibă dezvoltarea ciupercilor și bacteriilor patogene.
Trichoderma parazitează pe diferite ciuperci patogene și organisme asemănătoare ciupercilor, inhibând răspândirea acestora. Produse pe bază de aceste microorganisme se aplică regulat, o dată la 7-10 zile pentru eficiență.
Ce ține de remediile tradiționale (infuzie de usturoi, coada-calului) – pot avea un efect antifungic ușor, dar nu omoară Phytophthora infestans după ce s-a instalat infecția. De aceea, le puteți utiliza preventiv.
Ce facem cu plantele deja bolnave de mană?
Dacă boala a apărut deja în cultură, iar pe frunze se observă pete brun-cenușii, cu inel albicios de spori pe partea inferioară, tulpini și fructe afectate.
În această fază, pentru a limita pierderile, e nevoie de intervenție rapidă, combinată cu măsuri culturale (defoliere, eliminarea plantelor grav bolnave).
Atunci când primele simptome de mană au apărut, intervenția trebuie făcută rapid:
- Îndepărtați frunzele și lăstarii infectați, iar plantele foarte afectate se scot complet din cultură pentru a limita răspândirea bolii.
- Tăiați atent frunzele bazale care ating solul.
Nu folosiți resturile bolnave la compost, deoarece patogenul rezistă și poate reinfecta cultura anul următor. - Echilibrați fertilizarea. Azotul în exces și apa pe frunze favorizează mană; pH-ul neutru sprijină activitatea biofungicidelor (Bacillus, Trichoderma).
Aplicați tratamente fungicide (biologice sau chimice, în funcție de tehnologia folosită), respectând dozele și timpii de pauză. Fungicidele sistemice pătrund în țesuturi și opresc infecțiile aflate la început. Substanțe active recomandate: cimoxanil, propamocarb, metalaxil-M + fosetil-Al. - Irigați prin picurare iar în grădină dimineața, direct la bază, și evitați stropirea frunzelor.
- Mulciți solul. Mulciul acționează ca o barieră fizică, împiedicând proiecția sporilor pe frunze.
- Îmbunătățiți condițiile din cultură: aerisiți solariile, reduceți densitatea frunzelor prin defoliere parțială, evitați stagnarea apei pe frunze.
- După recoltă scoateți și ardeți resturile vegetale.
