Viitorul buget al Comisiei Europene a fost descris de Ursula von der Leyen drept cel mai ambițios propus vreodată, dar este și, de departe, cel mai confuz. Politica Agricolă Comună ar putea suferi schimbări majore, notează euractiv.ro.
Prezentând propunerea, nici măcar președinta Comisiei nu a putut explica cum bugetul său simplificat pentru perioada 2028-2034 a ajuns la suma de 2 trilioane de euro.
În ceea ce privește detaliile cifrelor, cred că briefingul tehnic vă va oferi ceea ce este necesar”, a spus ea.
Dezastru pentru mediu
Pentru ecologiști, propunerea de buget prezentată miercuri de Comisie sună dezastruos pentru finanțarea mediului.
Întrucât Comisia Europeană propune o creștere a bugetului pentru perioada 2028-2034, ecologiștii sunt îngrijorați: mediul pare a fi trecut pe plan secund, iar eliminarea programului LIFE, singurul instrument independent pentru finanțarea acțiunilor climatice, atrage critici.
Asociațiile pentru protecția mediului și europarlamentarii au acuzat Executivul european că reduce prioritatea acordată acțiunilor de mediu și au avertizat că societatea civilă ar putea fi exclusă din procesul de elaborare a politicilor.
Comisia Europeană intenționează să desființeze programul LIFE, singurul mecanism autonom de finanțare al UE pentru acțiuni în domeniul mediului.
Propunerea de buget pe șapte ani reduce, de asemenea, finanțarea generală pentru obiectivele de politică climatică și biodiversitate.
Executivul european, pe de altă parte, susține o abordare mai coerentă, propunând o raționalizare a finanțării mediului în cadrul unui cadru financiar multianual (CFM) majorat la 2.000 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani.
„Vom avea un obiectiv de cheltuieli pentru climă și biodiversitate, deci o integrare [în alte politici ale UE – n.r.] de 35% pentru noul CFM”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Aceasta reprezintă aproximativ 700 de miliarde de euro.”
Aceste fonduri vor trebui să sprijine obiectivul neutralității climatice până în 2050 și să oprească pierderea biodiversității.
Totuși, în comparație cu bugetul actual, acestea reprezintă un pas înapoi, întrucât acesta din urmă prevede 658 de miliarde de euro pentru climă și 113 miliarde pentru biodiversitate.
Începând cu 2028, fondurile pentru climă și mediu vor fi împărțite în două blocuri principale: pe de o parte, o componentă de „tranziție curată și decarbonizare industrială” în cadrul Fondului pentru Competitivitate (FEC) de 410 miliarde de euro și, pe de altă parte, aproximativ 1.000 de miliarde de euro alocate priorităților precum economia, prosperitatea rurală și securitatea.
„Propunerea noastră pentru următorul CFM demonstrează că ne menținem angajamentul ferm față de prioritățile de mediu”, a asigurat comisara pentru mediu, Jessika Roswall.
„Apa, circularitatea, natura și bioeconomia ocupă un loc important în noul fond de competitivitate și în planurile naționale.”
ONG-urile pentru mediu – amenințate?
Desființarea programului LIFE reprezintă, de asemenea, o amenințare existențială pentru multe ONG-uri de mediu, care primesc în prezent 15 milioane de euro sub formă de granturi directe pentru a acoperi o parte din costurile lor de funcționare.
Comisia afirmă că acest sprijin ar putea fi acordat în viitor prin programe naționale, dar nu este încă clar cum vor fi alocate fondurile și dacă grupurile de activiști vor putea îndeplini criterii nespecificate legate de competitivitate sau obiective politice naționale.
„Prin eliminarea programului LIFE, finanțarea de bază pentru ONG-urile de mediu ar putea dispărea, lăsând societatea civilă fără resurse suficiente pentru a sprijini implementarea, aplicarea legii și mobilizarea publică”, a avertizat Biroul european pentru mediu (BEE), un ONG care reunește mai multe asociații.
„CFM trebuie să permită actorilor societății civile să participe eficient la elaborarea politicilor la nivelul UE”, a concluzionat eurodeputatul ecologist Rasmus Nordqvist.
„Este esențial să se garanteze dreptul tuturor la o participare semnificativă la procesele decizionale și la întregul ciclu de execuție a bugetului UE.”
Subvențiile agricole – reduse
Politica Agricolă Comună (PAC), programul emblemă al UE pentru subvenții agricole, este redus cu aproape 30% în termeni reali în proiectul de buget pe șapte ani.
Bugetul PAC pentru următoarea perioadă bugetară va fi de 300 de miliarde de euro, față de 387 de miliarde de euro pentru perioada anterioară (2021-2027). Ajustate la prețurile reale din 2025, aceasta reprezintă o scădere de aproximativ 30%.
Într-o declarație adresată deputaților europeni, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a clarificat că acest pachet bugetar va fi strict rezervat sectorului agricol și nu va putea fi realocat în niciun caz altor nevoi politice.
Acesta va acoperi, în special, ajutoarele bazate pe suprafață, stimulentele de mediu, sprijinul pentru investiții și ajutoarele pentru tinerii fermieri.
El a salutat un „rezultat bun pentru agricultură și fermierii noștri”.
Însă reducerile nu sunt singura schimbare majoră propusă de Comisie: începând cu 2028, PAC nu va mai fi un program independent. Acesta va fi inclus într-un megafond cu cheltuieli pentru coeziune și dezvoltare rurală, care vor fi gestionate la nivel național.
„Agricultura va fi consolidată”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă, subliniind că, pe lângă bugetul alocat agriculturii, mai multe state membre ar putea realoca resurse suplimentare prin intermediul parteneriatelor regionale naționale, al fondului unic pentru coeziune, pescuit, agricultură și zone rurale (865 de miliarde de euro în total).
Un alt punct de cotitură: structura pe doi piloni (plăți directe și dezvoltare rurală), în vigoare din 1999, va fi abandonată.
„Va exista o singură politică și un singur set de măsuri”, a declarat Christophe Hansen.
Aceasta va pune capăt „limitărilor” actuale privind transferurile de fonduri între piloni, a spus el.
Propunerea încorporează mai multe elemente deja menționate de comisarul Christophe Hansen, inclusiv o mai bună direcționare a ajutoarelor prin consolidarea plafonului și degresivitatea plăților.
Comisarul Christopher Hansen își respectă promisiunea de a regândi distribuirea plăților pe hectar prin consolidarea mecanismelor de plafonare și degresivitate.
Obiectivul declarat este de a direcționa granturile către cei care au cea mai mare nevoie de ele, în special tinerii. Astfel, ponderea minimă a plăților directe dedicate acestora va crește de la 3% la 6%. În plus, va fi clarificată definiția fermier activ și va fi introdusă o metodă pentru a lua mai bine în considerare inflația.
Un nou serviciu de sprijin pentru ferme va facilita, de asemenea, luarea de concediu de către fermieri.
Ce dispare
Printre reducerile notabile, vor fi abandonate celebrele standarde BCAE (Bune Condiții Agricole și de Mediu), necesare în prezent pentru a primi ajutor. În schimb, fiecare stat membru va trebui să își definească propriile practici minime de sustenabilitate.
„Eco-schemele”, instrumente cheie pentru ecologizarea actualei PAC, vor fi, de asemenea, reproiectate. Aceste stimulente de mediu vor fi integrate în măsurile de agromediu și climatice (AECM), pe bază voluntară și necesitând cofinanțare din partea statelor membre.
Proteste din partea sectorului agricol
COPA-COGECA, principala asociație de lobby a fermierilor europeni, a lansat deja un atac prin organizarea unui marș de protest, fără tractoare, la care s-au alăturat aproximativ 300 de manifestanți în fața Comisiei.
Secretara generală a Copa și Cogeca, Elli Tsiforou, a declarat pentru EURACTIV că există „un pericol real de a pierde caracterul comun al acestei politici, de a-i pierde structura, în special sistemul cu doi piloni care sprijină fermierii.”
Ea a numit reducerile bugetare „dezastruoase pentru viitorul sectorului”, descriindu-le ca o măsură contraproductivă într-un moment în care fermierii ar trebui să primească un sprijin sporit.
„Vom reveni în septembrie cu eforturi reînnoite”, a adăugat ea.
„Această propunere este o provocare”, „nimeni nu are niciun interes să-i conteste pe fermierii europeni. Dacă acest mesaj nu este auzit, ne vom întoarce”, a avertizat Arnaud Rousseau, șeful FNSEA, principalul sindicat agricol din Franța, prezent la Bruxelles.
Asociațiile solicită o creștere a fondurilor alocate agriculturii, care ar trebui rezervate exclusiv acestui scop, precum și menținerea structurii pe doi piloni a PAC.
