Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) consideră că introducerea unei accize pe vinul liniştit în România va aduce venituri modeste la buget, ameninţă industria vinului şi provoacă daune serioase economice şi culturale, afectează negativ competitivitatea industriei viticole româneşti şi creează dezechilibre în raport cu partenerii europeni, potrivit unui comunicat al organizaţiei.
Drept urmare, ONIV propune menţinerea accizei zero pentru vinuri, promovarea vinurilor româneşti pe pieţele interne şi externe, investiţii în irigaţii şi tehnologii pentru combaterea efectelor climatice şi subvenţii pentru vinuri organice şi sustenabile.
Viticultorii prezintă câteva argumente împotriva introducere accizei, precizând că România, deşi este al şaselea producător de vin din Europa, cu 187.000 ha de viţă-de-vie, producţia a scăzut cu 19,8% în 2024 din cauza secetei, îngheţurilor, grindinei şi altor intemperii.
Potrivit acestora, costurile de producţie au crescut cu 7-10% din cauza energiei, forţei de muncă şi logisticii.
„Suntem sub presiune financiară din cauza regulilor Sistemului de Garanţie Returnare- SGR. Suntem sub presiunea climatică de mai bine de 3 ani consecutivi. Se resimte puternic presiunea vinurilor din import care invadează piaţa românească în creştere accelerată în ultimii 10 ani.
Resursa umană specializată din industria vitivinicolă românească nu mai există întrucât şcolile dedicate industriei au dispărut. În momentul actual, foarte mulţi viticultori calculează dacă fac faţă sau nu costurilor input-urilor, în special energie şi materiale specifice industriei.
În timp ce Spania, Franţa, Italia produc cantităţi enorme de vin deoarece beneficiază deja de ani buni (prin investiţii UE) de irigaţii pe arii extinse, consumul de vin cu alcool din vestul Europei scade vertiginos”, se arată în punctul de vedere al ONIV.
Asociaţia viticultorilor consideră că o acciză ar lovi în special producătorii mici şi mijlocii, care au marje reduse şi nu pot transfera uşor costul în preţul final.
„Acciza propusă iniţial (76,19 lei/hl din 1 august 2025, respectiv 83,81 lei/hl din 1 ianuarie 2026) va creşte în special preţul vinurilor economice, cel mai mare segment din piaţă, cu 10-30%.
Acest lucru se datorează aplicării accizei, la care se adaugă creşterea TVA de la 19-21%. Creşterea preţului va determina o scădere importantă a consumului şi astfel a taxelor colectate de stat.
Presiune pe cramele româneşti, risc de faliment şi pierderea locurilor de muncă. Cramele sunt angajatori importanţi în mediul rural, fiind motorul multor comunităţi”, preconizează producătorii de vin.
Aceştia cred că va creşte piaţa neagră, veniturile bugetare vor fi reduse, iar costul administrativ şi birocratic va fi mai mare decât veniturile potenţiale.
În plus, o acciză în România ar însemna că vinurile autohtone devin mai scumpe decât cele din Italia, Spania sau Franţa. Vinurile româneşti vor deveni necompetitive faţă de importuri, care au crescut de 3,7 ori mai mult decât exporturile în 2023.
O acciză va lovi indirect în cramele care organizează degustări, agroturism, festivaluri, evenimente.
Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă mai arată, în încheiere, că măsura creşterii accizei încalcă spiritul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru că Uniunea Europeană sprijină sectorul vitivinicol prin fonduri pentru reconversie, promovare, investiţii.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.