Durata perioadelor însorite a crescut semnificativ. Ce înseamnă asta pentru România? În continuare, prezentăm o perspectivă a ceea ce se întâmplă în baza analizei realizate de către Climatologie și Prognoze globale.
Acest articol tratează o problemă evidențiată și de Comisia Europeană în rapoartele sale anuale intitulate „Starea Climei”.
Stabilizarea excesivă a atmosferei – un factor cheie
Motivele acestei creșteri sunt multiple, însă principala cauză indicată de specialiști este stabilizarea excesivă a atmosferei.
O atmosferă mai stabilă înseamnă mai puține perturbații, adică mai puțini nori, mai puține fronturi atmosferice, și mai multe zile cu cer senin.
Așa cum se menționa într-un articol anterior, în secțiunea de comentarii:
Clima este o alternanță între cicloane și anticicloane. În funcție de acest „dans” avem luni mai ploioase, mai secetoase, mai calde sau mai reci. Doar că, tot mai des, această alternanță înseamnă vreme însorită.
Vara 2024 – un exemplu extrem
Vara anului 2024 a fost ilustrativă pentru acest fenomen. Un tipar monolitic de stabilitate atmosferică a dus la temperaturi de peste 40 de grade Celsius timp de mai multe luni.
Această perioadă a coincis cu apropierea de maximul solar, atins în august (216 pete solare). Rezultatul? Secetă extremă, râuri și lacuri secate, iar în Câmpia Română, Parcul Comana și-a redus drastic suprafața, punând în pericol ecosistemele acvatice.
O imagine sugestivă: dacă bătălia de la Călugăreni ar fi avut loc în 2024, Mihai Viteazul nu ar fi avut avantajul terenului mlăștinos, otomanilor fiindu-le ușor să traverseze Neajlovul.
Mai mult soare și iarna
Excesul de radiație solară nu se limitează la lunile de vară. Și iernile au devenit tot mai însorite, apropiindu-se ca tipar de climatul mediteranean. În ianuarie și februarie, perioadele fără soare au devenit excepții, nu reguli.
Scăderea semnificativă a zilelor cu nori
Numărul zilelor cu cer înnorat a scăzut semnificativ în ultimii ani, mai ales în zonele joase din sud și estul României.
Zonele depresionare, precum Transilvania, au înregistrat anomalii mai reduse, temperaturile de iarnă rămânând mai stabile.
Un salt spectaculos al orelor însorite
Conform datelor Comisiei Europene, durata medie a zilelor însorite în Europa a crescut cu aproximativ 4% în 2024.
Totuși, Estul Europei a fost mult mai afectat – cu până la 300 de ore de soare în plus față de media multianuală.
Aceasta echivalează cu aproape o lună în plus de zile însorite într-un singur an. În mod logic, o astfel de schimbare a însemnat și o lună în minus de cer înnorat și, implicit, mai puține precipitații.
Impactul în România – neînțeles și necomunicat
În România, fenomenul încălzirii globale este slab înțeles de populație și, adesea, tratat cu neîncredere.
Statul român nu are un plan clar, nu comunică, nu explică. Astfel, populația rămâne expusă, iar sectorul agricol este printre cele mai afectate.
În vara 2024, zonele de câmpie au suferit pierderi masive de apă prin evaporare, iar lipsa precipitațiilor a accentuat seceta. În alte țări se aplică strategii de acoperire a solului, rotație a culturilor sau înlocuirea speciilor sensibile.
În România, în schimb, despăgubirile pentru calamități se cer aproape anual, iar acestea ajung deseori cu întârziere.
O tendință care se accentuează
O climă mai caldă este, în același timp, o climă mai stabilă – și, paradoxal, mai predispusă la faze extreme.
Iernile nu dispar, dar „erupțiile” lor s-au mutat înspre finalul sezonului sau începutul primăverii.
Această întârziere este un semnal că compensarea căldurii extreme din timpul verii durează tot mai mult. Efectele nu sunt doar climatice.
Radiația solară – risc crescut pentru sănătate
Expunerea crescută la soare afectează direct sănătatea populației. În 2024, maximul solar a coincis cu luna august, exact în vârful sezonului estival.
Nivelul radiației a fost cel mai mare din ultimii peste 30 de ani, însă nu a existat o avertizare publică clară cu privire la acest fenomen.
Ce este de făcut?
Este nevoie urgentă de:
- campanii de informare
- explicații clare în mass-media
- acțiuni de responsabilizare publică.
Durata perioadelor însorite a crescut drastic în România și în Europa de Est, cu efecte profunde asupra climei, agriculturii și sănătății.
Fără măsuri clare de informare și adaptare, societatea românească rămâne vulnerabilă în fața unui fenomen tot mai intens și mai previzibil.
