În multe câmpuri cultivate cu căpșuni, se observă frecvent apariția petelor pe frunze, deși acestea nu sunt întotdeauna severe.
Câteva pete nu provoacă daune semnificative, însă un număr mare poate reduce fotosinteza frunzelor, slăbind astfel capacitatea plantei de a se hrăni și putând duce la uscarea prematură a frunzelor.
Pierderea suprafeței foliare slăbește plantele, reduce creșterea și le face mai vulnerabile la afectarea cauzată de gerul din timpul iernii.
În plus, patogenii care provoacă pete de frunze pot ierna în câmp, ceea ce va duce la o presiune crescută a bolilor în anul următor.
Cei mai mulți dintre acești patogeni pot infecta nu doar frunzele, ci și stolonii, pețiolul, fructele și caliciile fructelor.
În general, susceptibilitatea soiurilor (ex. soiuri mai sensibile Annapolis, Eros, Kent, Mira, San Andreas) și condițiile climatice determină care boli apar într-o cultură într-un anumit an, întrucât majoritatea patogenilor sunt deja prezenți în fermă sau sunt aduși prin materialul săditor.
Chiar dacă infecțiile debutează la un nivel foarte scăzut, ele se pot acumula în timp.
Toate bolile foliare sunt favorizate de perioadele lungi de umiditate pe frunze și temperaturi moderate între 18–24°C, iar în cazul arsurii bacteriene a frunzelor de căpșun (Xanthomonas fragariae), apariția este stimulată în special de înghețurile nocturne.
Pe lângă bolile foliare menționate, făinarea poate apărea la soiurile sensibile, dar aceasta se dezvoltă în special în condiții calde și uscate.
Simptome
Există trei patogeni fungici (boli produse de ciuperci) principali și un patogen bacterian care cauzează pete pe frunze la căpșun. Aceștia pot fi diferențiați în funcție de aspectul simptomelor:
Arsura bacteriană a frunzelor de căpșun (Xanthomonas fragariae)
Petele au formă unghiulară, roșiatic-brună pe fața superioară a frunzei și aspect umed pe partea inferioară. La lumină, petele par mici „ferestre” translucide.
Pătarea albă a frunzelor de căpșun (Mycosphaerella fragariae)
Petele sunt de culoare roşie-violacee, în timp capătă un aspect cenuşiu-albicios, circulare (1-4 mm în diametru), izolate sau confluente.
La un atac sever, simptome asemănătoare pot apărea pe sepale şi pe peţioluri, unde petele sunt mai alungite şi rămân de culoare roşie-violacee. Înspre toamnă apar punctişoare negre (picnidiile).
Pătarea roșie-purpurie a frunzelor de căpșun (Diplocarpon earliana)
Atacul se manifestă din primăvară până toamna pe toate organele aeriene sub forma unor pete brune-purpurii (izolate sau confluente pe frunze), cu contur neregulat, de 1-7 mm diametru.
În dreptul petelor, pe faţa superioară a limbului, se observă punctişoare mici, brune. Pe peţioluri, pedunculii florali şi bractee petele sunt mai alungite.
Pătarea brună a frunzelor de căpșun (Phomopsis obscurans)
Se caracterizează prin leziuni lenticulare, brun-purpurii, cu centru brun-deschis. Acestea apar adesea de-a lungul nervurilor frunzei sau ca zone necrotice în formă de „V” la marginea frunzei. Frunzele bătrâne se usucă și mor prematur.
Prevenirea bolilor ce produc pătări pe frunze la căpșun
Măsuri non-chimice:
- Alegerea unui teren bine aerisit, însorit pentru a favoriza uscarea rapidă
- Plantarea soiurilor tolerante sau rezistente (de ex. printre cele bine cunoscute Allstar, Seneca)
- Folosirea materialului săditor sănătos (liber de boli)
- Evitarea densității mari a plantelor și distanțelor prea mici între rânduri
- Evitarea fertilizării excesive
- Udarea prin aspersiune doar dimineața devreme pentru a permite uscarea rapidă a frunzelor
- Îndepărtarea frunzelor îmbătrânite și a fructelor mumifiate la lucrările de renovare.
În ceea ce privește alegerea soiurilor, este greu de găsit un soi rezistent la toate bolile foliare, mai ales la arsura bacteriană. Unele pot fi rezistente la pătarea albă și pătarea roșie-purpurie, dar nu și la pătarea brună.
Combatere chimică
Deși fungii care provoacă petele foliare au diferențe biologice și de moment al infecției, răspund în general bine la fungicide cu spectru larg și pot fi gestionați împreună.
Excepția o reprezintă arsura bacteriană a frunzelor, care nu răspunde la fungicidele obișnuite fiind produsă de bacterii, singura opțiune eficientă fiind cuprul.
Pentru cultivatorii de căpșuni în sistem ecologic, aplicările săptămânale cu produse pe bază de cupru sau bicarbonat de potasiu, aprobate spre utilizare, s-au dovedit eficiente în reducerea severității pătării frunzelor la căpșun.
Deoarece infecțiile apar adesea pe fața inferioară a frunzelor, este importantă o acoperire completă, mai ales a frunzelor tinere, cele mai sensibile.
Eficiența diferitor substanțe în controlul principalelor boli ce provoacă pătări la căpșun (după analiza Michigan State University Extension):
Surse:
- Strawberry Leaf Diseases. Ohio State University Extension.
- Identifying and controlling common leaf spot in strawberry. Rutgers Cooperative Extension.
- Protect strawberries from foliar diseases after renovation. Michigan State University Extension.
