Răzvan Avram, administratorul Green Agro, este cunoscut în comunitatea agricolă și nu doar pentru practicile și abordarea pe care o are în agricultură.
3.600 de hectare de culturi de câmp gestionate în No-till, peste 800 de oi, ferme de pui zburați, bizoni americani, moară pentru făină de sorg și magazine alimentare constituie verigile lanțului frumos definit Green Agro.
Pe lângă proiectele pe care le-a implementat ca măsură de adaptare la toate provocările pieței, în acest an, cât și următorii, urmează și altele, despre care am aflat mai multe discutând în cadrul conferinței Balcanice Internaționale No-till.
Împădurirea unei suprafețe de peste 300 de hectare
În 2025, Green Agro planifică un proiect ambițios de împădurire, vizând plantarea a 27 de hectare, cu planuri de a continua în 2026.
„Anul acesta, planificăm plantarea perdelelor de protecție, însă dorim să împădurim și 27 de hectare, urmând alte 300 de hectare în 2026. Urmează obținerea unor avize pentru. Pădurea și împădurirea prezintă nu doar o barieră pentru vânt, ci un microclimat pretabil pentru vietățile care ulterior ne pot ajuta să controlăm problemele de pe câmpuri”, ne-a spus Răzvan Avram.
Răzvan Avram subliniază importanța acestor inițiative ca măsură de adaptare la schimbările climatice, menționând că, în urmă cu două decenii, deșertificarea era un subiect tratat cu scepticism, însă acum lipsa apei este o realitate palpabilă.
„Nu am prețuit până acum acest lucru și cred că ar trebui să implementăm pe viitor și partea de Agroforestry. Acum 10-20 de ani, se discuta în România despre deșertificare și lumea râdea. Atunci, fiind într-o zonă mlăștinoasă, luptam să scăpăm de apă, iar acum aceasta ne lipsește”.
Atragerea prădătorilor naturali pentru controlul dăunătorilor
Recunoscând rolul esențial al biodiversității în menținerea echilibrului ecologic, Green Agro explorează integrarea agroforestry în practicile sale agricole.
Pentru a controla populațiile de rozătoare, ferma a creat zone de odihnă în câmp pentru prădătorii naturali.
„Analizez un proiect implementat de doi ani în Germania, potrivit căruia, insectele care se pot adăposti în fâșii de protecție cele ce mănâncă dăunătorii noștri. Respectiv, trebuie să ne orientăm mai mult spre agricultura naturală, regenerativă, nu conservativă.
Cu regret, am avut „grijă” să distrugem și ultimii copaci dintre loturile de teren. Astfel, la 100-200 de hectare, prădătorii nu sunt prezenți deoarece nu au loc pentru a se odihni. Am făcut ceva pași pentru atragerea prădătorilor, dar, evident, am avut și eșecuri. Am creat zone de odihnă în câmp.
În prima etapă, am observat că veneau doar ciorile. Studiind mai bine, am înțeles că au arealul de 2 km în care zboară. Iar acum vedem prădători, datorită creșterii densității locurilor de odihnă, instalării parilor mai des”.
Implementarea fâșiilor de pârloagă și a culturilor de acoperire
O altă practică adoptată de Green Agro este lăsarea voluntară a unor fâșii de pârloagă, zone nerecoltate și neerbicidate, pe o perioadă de câțiva ani.
„Am început să o facem voluntar, lăsând o zonă pe care nu am recoltat-o și nici erbicidat-o, urmează să o lăsăm așa în următorii patru ani. La 20 de hectare vorbim de circa 2000 de metri pătrați”, adaugă Răzvan Avram.
Aceste fâșii servesc drept habitat pentru fauna benefică, precum aricii, care contribuie la controlul natural al dăunătorilor.
„Păstrăm aceste zone, deoarece în anii anteriori am observat și noi că în tarlalele de rapiță nu am avut presiune de dăunători la marginile de lângă lizierele de salcâm. Instalând camere, am observat că ieșeau aricii care sunt mari consumatori de insecte dăunătoare”.
De asemenea, ferma a experimentat cu diverse culturi de acoperire, precum sorgul și tefful, pentru a combate eroziunea solului și a îmbunătăți structura acestuia.
Deși determinarea momentului optim pentru distrugerea acestor culturi a reprezentat o provocare, orientarea către specii rezistente la secetă s-a dovedit benefică.
„Momentul optim de distrugere a culturilor a fost destul de mult timp o provocare. Ne-am orientat spre culturi de acoperire rezistente la secetă. Cultivăm sorgul în calitate de cultură de acoperire imediat după recoltarea grâului.
Cultivăm teff, inclusiv în calitate de cultură. Este o specie foarte bună împotriva eroziunii solului. Am mai cultivat și armurariu, ce îmbunătățește foarte bine solul”.
Oile, parte a agriculturii regenerative
„Turmele de oi sunt parte integrată din agricultura regenerativă. Rolul lor este de a menține sub control vegetația pe timpul verii, dar sunt și o sursă naturală de fertilizare a solului”.
Răzvan Avram: „Încă avem multe de învățat”
Principalul aspect la care lucrează Green Agro acum este gestionarea corectă a resturilor vegetale, cât și creșterea conținutului de humus, ultimul fiind obiectivul cel puțin a 10-15 ani de lucru.
„Avem probleme foarte mari cu conținutul de humus, care a ajuns la 1-2%, adică foarte mic și trebuie să muncim 10-15 ani pentru aceasta”.
Ce ține de limacși, o problemă pentru unii fermieri care practică agricultura conservativă, Răzvan Avram ne-a spus că nu sunt o problemă, seceta și arșița afectând populația acestora.
„În Germania se fac covoare vegetale unde se adună limacșii, iar mai apoi îi distrug mecanic punând gunoi de grajd peste covorul vegetal, trecând apoi cu o freză rotativă”.
La final, întrebat de ce dedică atât de mult timp și resurse explorării agriculturii regenerative, Răzvan Avram, Green Agro ne-a spus că „Toate vin din nevoi, cărora, pentru a rezista, trebuie să le facem față rațional”.
