Perele asiatice, cunoscute și sub numele de pere Nashi, pere japoneze sau pere-măr, sunt apreciate pentru textura lor crocantă, aroma dulce și suculența lor deosebită.
În funcție de origine, soiurile de pere sunt de obicei împărțite în două grupuri mari: europene și asiatice. Spre deosebire de perele europene, acestea au o formă rotundă, similară cu cea a unui măr, și o coajă subțire, ușor aspră.
Cultivate de secole în Asia, perele Nashi au devenit populare și în alte regiuni datorită gustului lor rafinat și a capacității de păstrare îndelungată.
Ele sunt poreclite pere de nisip din cauza pulpei lor dure, care conține multe celule pietroase (sclereide). În multe țări ale lumii sunt cunoscute sub denumirea japoneză „Nashi”, sau „Nasi”.
Spre deosebire de soiurile europene, cunoscute pentru pulpa lor untoasă, perele de origine orientală au pulpa fermă, crocantă, cu o aromă neobișnuită, cu note citrice, florale, uneori apar și nuanțe de condimente dulci.
Datorită acestor caracteristici, precum și formei sferice a fructului, care seamănă cu un măr, li s-a „lipit” și porecla „măr-pară”. Coaja este de obicei galbenă moale, lăptoasă sau maro auriu, cu pată maro sau gri.
Soiuri populare de pere asiatice
Multe soiuri de pere asiatice au fost dezvoltate până în prezent, dar nu multe dintre ele sunt cultivate. Vă vom numi câteva dintre cele mai populare soiuri.
Pere asiatice Shinseiki
Shinseiki este un soi japonez obținut prin încrucișarea soiurilor Nijiseiki și Chojuro. Soiul prezintă o rezistență moderată la focul bacterian (Erwinia amylovora).
Pomii Shinseiki sunt de vigoare medie, cu lăstari de culoare verde-maroniu. Înflorirea are loc la mijlocul primăverii, iar fructele se coc la sfârșitul verii, având o coajă galbenă sau galben-verzuie.
Deși acest soi este parțial autofertil, producția de fructe este îmbunătățită prin polenizare încrucișată cu alte soiuri de pere asiatice.
Greutatea fructelor – de la 140 la 180 g, la sarcină moderată – până la 250 g. Acestea au o formă rotunjită, ușor aplatizată. Coaja este netedă și lucioasă, de culoare verde măsliniu și acoperită cu mici puncte rotunjite de nuanță bej.
Pulpa este albă, suculentă și are o aromă plăcută. Perele ajung la maturitate la sfârșitul lunii august – prima jumătate a lunii septembrie. Ele pot fi păstrate în frigider timp de până la trei luni.
Perele Chojuro
Chojuro este un soi de pară asiatică originar din Japonia, recunoscut pentru fructele sale de dimensiuni medii spre mari, cu formă rotundă sau ușor turtită.
Coaja are o nuanță de la galben-verzui până la brun-auriu, adesea cu o textură ușor aspră.
Pulpa este albă, crocantă și suculentă, oferind un gust dulce, cu note distincte de caramel sau rom, motiv pentru care este denumită și pară cu aromă de rom.
Deși unele surse sugerează că anumite soiuri de pere asiatice pot fi parțial autofertile, se recomandă plantarea în apropiere a altor soiuri de pere asiatice, precum Hosu’ sau Shinseiki, pentru a asigura o polenizare încrucișată eficientă și o recoltă mai abundentă.
Perele Chojuro sunt destul de mari: greutatea medie este de 150-200 g, în caz de raționalizare recolta poate crește până la 300 g.
Soiul de păr Hosui
Soiul de păr asiatic Hosui (Pyrus pyrifolia ‘Hosui’) este recunoscut pentru fructele sale suculente, crocante și cu o aromă complexă, fiind considerat de mulți cultivatori și consumatori drept unul dintre cele mai gustoase soiuri de pere asiatice.
Hosui a fost dezvoltat în Japonia în 1972, numele său însemnând „apă abundentă” în japoneză, reflectând suculența caracteristică a fructelor sale.
Caracteristici ale fructului
- Dimensiune și formă: Fructele sunt mari, rotunde, cu un diametru de aproximativ 7–8 cm.
- Coajă: Aurie, cu o textură fină și puncte lenticelare vizibile.
- Pulpa: Alb-crem, crocantă, suculentă și dulce, cu o aromă bogată și ușor acidulată.
- Perioada de coacere: Sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie.
- Păstrare: Fructele pot fi păstrate în condiții adecvate până la 1–2 luni, menținându-și calitățile gustative.
Caracteristici ale pomului
- Vigoare: Pomul are o creștere viguroasă, cu o coroană largă și ramuri flexibile.
- Productivitate: Înaltă, cu fructificare constantă de la an la an.
- Polenizare: Parțial autofertil; pentru o producție optimă, se recomandă plantarea în apropierea altor soiuri compatibile, precum Shinko, Chojuro sau Bartlett.
- Rezistență: Tolerant la temperaturi scăzute și condiții de secetă, dar poate fi susceptibil la focul bacterian și molia pieliței fructelor; este importantă monitorizarea și aplicarea măsurilor fitosanitare adecvate.
Recomandări pentru cultivatori
- Plantare: Se recomandă plantarea în zone însorite, cu soluri bine drenate.
- Îngrijire: Pentru a preveni supraîncărcarea ramurilor și a asigura o calitate superioară a fructelor, este indicată rărirea fructelor.
- Protecție fitosanitară: Monitorizarea periodică și aplicarea tratamentelor preventive pot contribui la menținerea sănătății pomilor și la obținerea unor recolte bogate.
Kosui – soi de păr asiatic timpuriu
Kosui (Pyrus pyrifolia ‘Kosui’) este un soi de par asiatic originar din Japonia, care s-ar traduce ca „Apă parfumată”, cultivat tot mai frecvent și în România, datorită adaptabilității la clima locală și calităților gustative deosebite ale fructelor.
Este un soi timpuriu, fructele ajungând la maturitate la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie, ceea ce îl face printre primele pere asiatice recoltate în sezon.
Fructele sunt rotunde, de mărime medie, cu o coajă subțire, galben-bronzată, și puncte lenticelare fine.
Pulpa este albă, crocantă, suculentă și intens aromată, cu un gust echilibrat, dulce, fără aciditate excesivă. Este un soi foarte apreciat pentru consumul proaspăt, dar poate fi folosit și în preparate culinare, compoturi sau deserturi.
Pomul este de vigoare medie, intră pe rod rapid (2–3 ani de la plantare). Pentru o producție optimă și fructe de calitate, se recomandă rărirea fructelor.
Rezistență și adaptabilitate
- Rezistent la boli și dăunători, inclusiv la focul bacterian.
- Suportă bine temperaturile scăzute și este tolerant la verile calde.
- Preferă soluri bine drenate și locuri însorite.
Kosui este parțial autofertil, însă dă randamente mai bune dacă este plantat în apropiere de alte soiuri de pere asiatice, precum Hosui sau Shinseiki.
Soiul de pere asiatice Nijisseiki
Soiul Nijisseiki, cunoscut și ca 20th Century Pear, este unul dintre cele mai cunoscute și răspândite soiuri de pere asiatice (Pyrus pyrifolia) la nivel mondial.
- Obținut în Japonia în anii 1890.
- Numele „Nijisseiki” înseamnă „Secolul XX”, simbolizând promisiunea unui nou început în selecția soiurilor.
Caracteristici ale fructului
- Formă: rotundă, regulată.
- Mărime: medie spre mare (200–300 g).
- Coajă: galben-verzuie, subțire și netedă.
- Pulpa: albă, crocantă, extrem de suculentă, cu gust dulce și foarte delicat.
- Este adesea considerat etalonul perei asiatice, datorită echilibrului perfect între dulceață și aromă.
Perioada de coacere
- De obicei sfârșitul lunii august – începutul lui septembrie.
- Poate fi păstrat în condiții optime timp de 1–2 luni.
- Adaptabilitate bună la condițiile din România: se comportă bine în regiunile colinare și de câmpie.
- Rezistență la boli bună, dar poate fi sensibil la focul bacterian dacă nu este gestionat corect.
- Productivitate: intră pe rod în 2–3 ani de la plantare, cu o fructificare constantă.
Este parțial autofertil, dar pentru o producție mai ridicată se recomandă polenizatori compatibili, cum ar fi: Hosui, Shinseiki sau Kosui.
Îngrijirea perelor asiatice
În țara lor natală și în regiunile sudice, pomii de pere asiatice pot crește de la 4 la 10 metri. În condițiile climatice din zonele centrale, se obișnuiește să se cultive varietăți cu creștere redusă, adaptate la condițiile instabile din regiune.
Perele asiatice nu sunt însă atât de gingașe cum ar părea la prima vedere. De exemplu, soiurile dezvoltate pe baza perelor Ussuri sunt capabile să reziste fără pierderi la înghețuri de până la -35°C.
Valoarea lor ridicată constă, de asemenea, în rezistența lor la boli, de exemplu, arsura bacteriană, rapăn, putregai. În plus, acești pomi sunt rezistenți la secetă și practic imuni la mulți dăunători.
În regiunile cu climă blândă, pomii tineri pot fi plantați primăvara sau toamna. Plantarea de primăvară va oferi pomilor șansa de a se înrădăcina bine.
Este recomandat să plantați la o temperatură stabilă de aproximativ 10°C, înainte ca seva să înceapă să circule.
Cel mai bun loc pentru perele asiatice este un deal mic, bine luminat, pe partea de sud a parcelei.
Solul trebuie să fie argilo-nisipos, fertil, pH 7-8. Pentru afânare se adaugă de obicei nisip, pentru dezoxidare – dolomită sau cenușă de lemn, iar ca îngrășământ mraniță (5-6 kg pe groapă de plantare) și îngrășământ complex.
Îngrijirea pomilor după plantare
Îngrijirea pomilor tineri constă în udarea și fertilizarea regulată. În primii ani de viață este mai bine să folosiți îngrășăminte cu azot în cantități mici. Pe măsură ce se maturizează pomii, puteți trece la organice – o dată la 3-5 ani, în perioada de toamnă, compost sau mraniță.
Majoritatea soiurilor de pere asiatice sunt total sau parțial autopolenizatoare, adică nu au nevoie de polenizatori în vecinătate.
Cu toate acestea, atunci când planificați o livadă, merită să luați în considerare faptul că prezența polenizatorilor nu afectează cantitatea de fructe, dar le îmbunătățește calitatea – perele cresc mai mari și mai netede atunci când sunt polenizate încrucișat.
În primii câțiva ani de la plantare, pomii își extind coroana în mod activ. Odată ce intră în faza de fructificare (în medie în al 2-3-lea an), rata de creștere încetinește, iar producția crește de la an la an.
Durata de viață și fructificarea a pomilor de pere asiatice variază în funcție de portaltoi: un pom pitic poate trăi aproximativ 20 de ani, un pom viguros până la 50 de ani.
Pomii maturi de pere asiatice produc anual, iar tăierea este recomandată pentru a menține o activitate ridicată de fructificare.
De asemenea, contribuie la formarea corectă a coroanei și la prevenirea favorizării bolilor fungice.
V-ar putea plăcea și articolul Kaki sau curmal japonez – cum se cultivă și îngrijește.
