Despre sturion – creștere în sistem intensiv. Avantaje, cerințe

Peștele sturion face parte din familia Acipenseridae și cuprinde 4 genuri, cu circa 25 de specii. Sunt pești cu sheletul parțial cartilaginos.

Sturionii prezintă un ansamblu de adaptări care le asigură unele priorități față de peștii osoși și largi perspective de adaptare și dezvoltare, deoarece carnea este de calitate înaltă, iar icrele recoltate sunt foarte apreciate de consumatori.

La acest pește sunt cunoscute icrele „negre”, care fiind conservate prin sărare sunt denumite „caviar”.

De la o cegă de un kg se obţin aproximativ 100 de g de caviar. Care se poate vinde la prețul de 1000 euro/kg, pe când kilogramul de sturion valorează 10 – 12 euro.

Sturionul sălbatic și cel de cultură

Sturionul sălbatic este o specie care trăiește în mediul său natural, în râuri și mări, fără intervenția umană semnificativă în reproducere și creștere. Aceste specii se dezvoltă în mod natural, în ecosistemele lor native, și sunt esențiale pentru biodiversitatea și sănătatea râurilor și a mărilor. În România îl găsim în Dunăre, fiind considerat un dar valoros al Dunării.

Pe de altă parte, sturionul de cultură este crescut în ferme piscicole și este supus unei intervenții umane mai mari în reproducere, hrănire și condițiile de mediu. Sturionii de cultură sunt adesea crescuți pentru a fi comercializați în industria alimentară, fiind apreciați pentru carnea lor gustoasă și pentru icrele lor valoroase.

Cât trăiește un sturion

Durata de viață a unui sturion poate varia în funcție de specie, mediul în care trăiește și alte factori. În general, majoritatea speciilor de sturioni au o durată de viață lungă, în care pot trăi între 50 și 100 de ani. Există chiar și rapoarte despre unele specii de sturioni care au trăit peste 100 de ani în captivitate.

Specii de sturioni și maturitatea sexuală

Peștii sturioni ajung la maturitatea sexuală destul de târziu, la vârste ce variază la fiecare specie:

• Cega  (Acipenser ruthenus) –  2,5 – 3 ani;
• Sturionul siberian (Acipenser baeri) – 5 – 7 ani;
• Păstruga  (Acipenser stellatus) – 5 – 8 ani;
• Sturionul alb (Acipenser transmontanus) – 5 – 8 ani;
• Nisetrul  (Acipenser gueldenstaedti) – 9 – 13 ani;
• Sturionul de Adriatica (Acipenser naccari) – 9 – 13 ani;
• Morunul (Huso huso) – 12 – 18 ani.

Pentru creșterea extensivă și intensivă sunt adaptate speciile de mai sus. De asemenea, s-a pus la punct producerea de hibrizi dintre morun și cegă, denumit Bester, care se caracterizează printr-un timp de creștere rapid, o valorificare eficientă a hranei și o aclimatizare bună.

Se utilizează în acest scop încrucișarea femelelor de morun cu masculii de cegă. De la morun se moștenește creșterea rapidă (la 2 ani ating greutatea de 700 g și sunt fertili) iar de la cegă alimentația omnivoră, aclimatizarea în apele dulci și salmastre.

Creșterea sturionilor se poate realiza în sistem extensiv în heleșteie cu suprafața variind între 2-10 ha și adâncimea de 2,5 m. Densitatea recomandată de populare fiind de 5000 exemplare/ha.

Creștere sturioni în sistem intensiv

În prezent, nu există un proiect standard recomandat pentru creşterea sturionilor în sistem intensiv. Cu toate acestea, fiecare crescătorie intensivă trebuie să conțină următoarele:
1. bazine de cultură a peştilor;
2. pompe pentru circulaţia apei în sistem;
3. echipamente de tratare a apei pentru menţinerea calităţii acesteia (filtru mecanic, filtru biologic, aeratoare, instalaţie de oxigenare şi de sterilizare cu raze UV, intalație de încălzire a apei);
4. conducte de alimentare şi de evacuare a apei;
5. bazin tampon pentru apă.

Bazinele destinate creșterii sturionilor se construiesc din fibră armată de sticlă, fier obișnuit sau beton și oțel inoxidabil.

Forma bazinelor poate fi rotundă, rectangulară, hexagonală sau octogonală, mărimea (capacitatea) este de la 250 l până la 150000 l, iar destinația poate fi de creștere, parcare temporară, carantină sau pentru băi curative.

Parametrii de calitate a apei pentru creșterea peștelui sturion

• temperatura: 18 – 22°C;
• oxigen solvit: 7 – 9 mg/l;
• pH: 7,0;
• substanță organică: max. 20 mg KMnO₄/l;
• amoniac, azotati, fosfați, sulfuri: lipsă;
• suspensii mai mari de 50 µ: lipsă;
• azotiți: max. 0,002 mg/l.

Avantajele creșterii intensive a sturionilor

În sistem intensiv sturionii se cresc în bazine speciale, având următoarele avantaje față de sistemul de creștere extensiv:

• economia terenului şi resurselor de apă;
• poate fi amplasat în zone care sunt improprii creşterii în heleşteie;
• permite un grad sporit de control al mediului de cultură a peştilor;
• se pot creşte peşti tot timpul anului, în condiţii optime;
• furajele pot fi administrate automatizat, în rații zilnice calculate riguros în dependență de cerințele biologice ale speciei și fazei de dezvoltare;
• peştele poate fi recoltat în orice moment;
• lipsa prădătorilor;
• monitorizarea condițiilor de mediu și corectarea principalilor parametri de calitate a mediului este automatizată și poate fi asistată de sisteme computerizate;
• producţiile piscicole şi nivelul veniturilor obţinute din valorificarea acestora se pot determina cu o exactitate mai mare decât în cazul heleşteielor.

Dezavantaje în creșterea intensivă a sturionilor

• valoarea investiției înaltă;
• cheltuieli mari de întreținere, verificare, reparații și exploatare a instalațiilor;
• poluarea înaltă a apei evacuate;
• consum sporit de energie electrică;
• necesitatea surselor de energie alternativă, pentru evitarea riscului întreruperii accidentale a energiei electrice;
• prezența personalului înalt calificat, capabil să opereze cu organisme vii, sisteme mecanice, sisteme electronice și computerizate;
• artificializarea mediului, furajelor și biotehnologiilor duc la schimbări în calitatea și gustul peștelui.