O echipă formată din cercetători și studenți de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în colaborare cu specialiști din Belgia, Germania și Polonia, a încheiat cu succes un proiect prin care au fost obținute la floarea-soarelui rădăcini mai dezvoltate și mai tolerante la secetă.
Inițiatorii și coordonatorii proiectului au fost cercetătorii din Belgia, iar din echipa universității noastre au făcut parte și studenți de la Biotehnologii Agricole (Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii), care au învǎțat despre etapele tehnologiei folosite, iar doi dintre ei au optat pentru aprofundarea studiilor și realizarea tezelor de licențǎ pe aceastǎ temǎ.
„Floarea-soarelui este o specie la care acest gen de experimente este greu de aplicat, pentru cǎ la nivel de laborator cultura de floarea-soarelui este foarte dificilǎ.
Cu toate acestea, plecând de la o metodǎ existentǎ, stabilitǎ în SUA de cǎtre Parks și Yordanov, în 2020, am optimizat și am dus la un nivel foarte bun acest sistem de inducere a rǎdǎcinilor modificate cu ajutorul rizobiei.
Rǎdǎcinile au avut o capacitate de creștere foarte bunǎ, astfel cǎ s-au dezvoltat de două-trei ori mai bine decât rǎdǎcinile normale. În plus, aceste rǎdǎcini sunt perfect funcționale, plantele crescând și fructificând foarte bine.
Rezultatele sunt foarte încurajatoare pentru aprofundarea acestor studii. Biotehnologia vegetalǎ ar putea avea o contribuție la ameliorarea florii-soarelui pentru toleranța la secetǎ.
Prin rezultatele proiectului de fațǎ se întrevede o modalitate de a îmbunǎtǎți fondul genetic al florii-soarelui în acest sens”, a explicat CS dr. Adriana Aurori, coordonator al proiectului din partea USAMV Cluj-Napoca.
Studiul s-a realizat pentru prima datǎ la floarea-soarelui în România, iar cercetătorii participanți în proiect se arată optimiști în privința aplicabilității rezultatelor la aceste culturi.
„Este nevoie de mult mai multă muncă pentru a aplica metoda noastrǎ în agriculturǎ. Este nevoie și de timp pentru includerea într-un program de ameliorare, pentru că este necesarǎ obținerea unor plante care sǎ aibǎ integratǎ aceastǎ informație geneticǎ nouǎ la nivel de sǎmânțǎ, nu numai la nivel de rǎdǎcinǎ.
Noi suntem însǎ optimiști și considerǎm cǎ suntem pe drumul potrivit pentru a ajunge sǎ exploatǎm practic, într-un viitor apropiat, rezultatele cercetǎrilor noastre de acum”, a declarat Adriana Aurori.
Proiectul international ERA-NET SusCrop – „Dezvoltarea unei noi tehnologii de ameliorare pentru îmbunătățirea sistemului radicular, a toleranței la secetă și a producței sustenabile a plantelor” a avut drept scop abordarea diferită a ameliorării plantelor pentru a obține o producție agricolă mai durabilă, prin utilizarea tehnologiei Ri, ce are la bazǎ o metodǎ non-OMG de transformare a plantelor cu ajutorul bacteriei Rhizobium rhizogenes.
„Aceste bacterii trăiesc în pǎmânt și, în mod natural, își transferǎ o parte din materialul genetic în celula vegetalǎ. Celulele beneficiazǎ astfel de informație geneticǎ nouǎ ce funcționeazǎ ca un semnal pentru producerea de noi rǎdǎcini.
Cultivând în laborator aceste rǎdǎcini speciale, prin metode care sunt destul de complexe, putem obține plante întregi care, pe baza acestei noi informații genetice integrate, vor avea la rândul lor rǎdǎcini mai dezvoltate, o trǎsǎturǎ foarte avantajoasǎ pentru floarea-soarelui”, a mai spus cercetătoarea de la USAMV Cluj-Napoca.
Specialiștii din cadrul proiectului atrag atenția asupra faptului că, din cauza modificǎrilor climatice, activitatea fermierilor a devenit una cu un foarte mare grad de risc.
Cultura de floarea-soarelui din România a fost calamitatǎ pe suprafețe foarte mari în ultimii trei ani, iar fondurile de despǎgubire nu suplinesc veniturile aduse de o culturǎ prosperǎ, ci vin doar sǎ acopere pierderile. Irigarea sistematicǎ pe perioadele de secetǎ ar putea sǎ fie o soluție viabilǎ, însǎ aceasta este costisitoare și greu de implementat.
Accesul la hibrizi de floarea-soarelui cu toleranțǎ la secetǎ ar putea, de asemenea, sǎ reducǎ pierderile din culturǎ dar, obținerea acestora nu este facilǎ, fondul genetic al florii-soarelui fiind destul de redus.
De aceea, este nevoie de o sursǎ de variabilitate geneticǎ care sǎ creeze șansa obținerii unor caracteristici noi ale plantelor și sǎ le creascǎ șansele de adaptarea la condițiile climatice actuale, tot mai nefavorabile în prezent.
Proiectul ERA-NET, derulat în intervalul 2021-2024, a beneficiat de o finanțare națională în valoare de 200.000 euro, acordată de Unitatea Executivǎ pentru Finanțarea Învǎțǎmântului Superior, a Cercetǎrii, Dezvoltǎrii și Inovǎrii (UEFISCDI).
Rezultatele acestui proiect au fost prezentate în cadrul unui workshop găzduit de Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, din cadrul USAMV Cluj-Napoca, iar membrii echipelor de cercetare își doresc ca toate informațiile să ajungă în principal la fermierii din România.
Echipa USAMV Cluj-Napoca din acest proiect: Conf. dr. ing. Rodica Pop, Conf. dr. ing. Cristian Radu Sisea, CS dr. Adriana Carolina Aurori; Drd. Mihaiela Cornea-Cipcigan; studenți voluntari Raluca-Dumitrița Lazǎr, Mihai Ilieș.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.
